1. Politica și cadrul legislativ ale Uniunii Europene privind logistica orașelor ecologice

Modul	A. Guvernanță
Subiect	1. Politica și cadrul legislativ al Uniunii Europene privind logistica orașelor verzi
Țintă	Prezentarea și analiza valorilor, obiectivelor și priorităților comune în cadrul tranziției ecologice a transportului urban Revizuirea cadrului actual al politicii de transport ecologic Orientarea prin legislația și standardele existente pentru operațiunile ecologice Discutarea provocărilor și a modului de a avansa
Rezultatele învățării
Înțelegerea conceptelor de bază privind tranziția ecologică în sectorul transporturilor, cu accent pe logistica urbană și transportul de marfă pe ultimul kilometru. Cunoașterea politicii UE și a cadrului legislativ pentru punerea în aplicare a tranziției ecologice a logisticii urbane și a transportului de marfă pe ultimul kilometru. Analiza critică a obiectivelor politicii de tranziție ecologică și a cadrelor de punere în aplicare a tranziției ecologice.

1.1. Introducere

Documentul prezentat este o componentă a dezvoltării cursului de formare COURIERS GO GREEN. Acesta aparține Modulului A, care este "Guvernanță" și se concentrează pe Subiectul 1 - "Politica Uniunii Europene și cadrul legislativ privind logistica orașelor ecologice".

Obiectivul subiectului 1 este de a introduce conceptele de bază ale logisticii urbane și ale transportului de mărfuri responsabile față de mediu și rezistente la schimbările climatice. Acesta va acoperi, de asemenea, prioritățile strategice, politicile și reglementările Uniunii Europene privind mobilitatea și transportul urban durabil la nivel global. Cursul va discuta, de asemenea, potențialele provocări și limitări, care vor fi abordate prin discuții de grup și schimb de experiență.

Mai exact, subiectul 1 își propune să prezinte și să analizeze valorile, obiectivele și prioritățile comune în cadrul tranziției ecologice a transportului urban. De asemenea, se va trece în revistă cadrul actual al politicii de transport ecologic și se vor oferi orientări prin legislația și standardele existente pentru operațiunile ecologice. În cele din urmă, cursul va discuta provocările asociate cu această schimbare și va identifica soluții potențiale pentru depășirea acestora.

Rezultatele de învățare dorite ale acestei părți a cursului de formare sunt înțelegerea conceptelor de bază privind tranziția ecologică în sectorul transporturilor, cu accent pe logistica urbană și transportul de marfă pe ultimul kilometru. În plus, să cunoască cadrul politic și legislativ al UE pentru punerea în aplicare a tranziției ecologice a logisticii urbane și a transportului de marfă pe ultimul kilometru și să analizeze în mod critic obiectivele politicii de tranziție ecologică și cadrele de punere în aplicare.

1.2. Schimbarea ecologică a logisticii urbane și a transportului de mărfuri:  valori comune, obiective și priorități

Trecerea la o logistică urbană și la un transport de marfă ecologice este esențială pentru atingerea obiectivului general de a obține o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050. Realizarea acestei schimbări necesită schimbări de comportament, progrese tehnologice și dezvoltarea infrastructurii pentru a promova mobilitatea durabilă și a reduce impactul negativ al transportului asupra mediului. Comisia Europeană (CE) recunoaște importanța cetățenilor și a consumatorilor în impulsionarea acestei transformări. Aceasta subliniază nevoia de investiții locale și de implicare sporită a consumatorilor în practicile durabile. În plus, CE subliniază importanța unei planificări urbane inteligente, a dezvoltării unei bioeconomii durabile și a creării de rezervoare de carbon pentru a sprijini tranziția. În plus, este evidențiat angajamentul UE față de cooperarea globală și poziția de lider în ceea ce privește acțiunile climatice, subliniindu-se necesitatea colaborării internaționale pentru atingerea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră în conformitate cu Acordul de la Paris. Schimbarea ecologică în domeniul logisticii urbane și al transportului de marfă se aliniază obiectivelor mai largi de tranziție către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră, punând accentul pe mobilitatea durabilă, inovarea tehnologică, echitatea socială și cooperarea internațională. (Comisia Europeană, 2018)

1.3. Cadrul politicii de transport sustenabil

UE a stabilit obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi cu cel puțin 90% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris. UE pune în aplicare diverse politici și inițiative pentru a promova utilizarea modurilor de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi dublarea traficului feroviar de marfă, revizuirea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele, consolidarea conexiunilor multimodale, trecerea la vehicule electrice și cu pile de combustie pe bază de hidrogen și dezvoltarea de noi modele și infrastructuri de distribuție. Strategiile UE pentru tranziția ecologică sunt evidențiate în Pactul verde european, în strategia privind mobilitatea inteligentă și durabilă și în noul cadru privind mobilitatea urbană. În plus, statele membre stabilesc obiective naționale de reducere a emisiilor provenite din transporturi, cu diferite grade de ambiție și realizare. Documentul subliniază, de asemenea, importanța punerii în aplicare a unei politici "ecologice" pentru transport și logistică în vederea realizării unor operațiuni eficiente și durabile în serviciile de curierat, poștale și de livrare. (Curierii devin ecologici, 2023)

În paginile următoare, sintetizăm literatura relevantă din 2018 până în 2021.

1.3.1. Comisia Europeană, O planetă curată pentru toți - O viziune strategică europeană pe termen lung pentru o prosperitate, modernă, competitivă și o economie neutră din punct de vedere climatic, COM (2018) 773 final

Documentul "O planetă curată pentru toți: O viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic" al Comisiei Europene evidențiază necesitatea urgentă de a lua măsuri decisive privind clima, subliniind impactul grav al încălzirii globale asupra Europei și a lumii. Raportul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) este citat, indicând că încălzirea globală provocată de om a atins deja 1°C peste nivelurile preindustriale și crește cu aproximativ 0,2°C pe deceniu. Documentul subliniază necesitatea transformării către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050, subliniind riscurile semnificative și impactul potențial ireversibil al schimbărilor climatice necontrolate. Acesta subliniază importanța unei tranziții cuprinzătoare și echitabile din punct de vedere social pentru atingerea acestui obiectiv, abordând efectele asupra diferitelor sectoare ale economiei, infrastructurii, producției alimentare, sănătății publice, biodiversității și stabilității politice. În plus, documentul subliniază necesitatea unei viziuni strategice pe termen lung care să implice participarea activă a factorilor de decizie europeni, a cetățenilor și a sectorului privat pentru a atinge un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.

În plus, documentul subliniază angajamentul UE de a conduce acțiunea globală în domeniul climei, aliniindu-se obiectivelor Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la mult sub 2°C și de a continua eforturile de limitare a creșterii la 1,5°C. Acesta subliniază rolul UE în stimularea creșterii economice durabile, promovarea inovării și demonstrarea fezabilității și beneficiilor tranziției către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero. Sunt recunoscute progresele înregistrate de UE în vederea atingerii obiectivelor sale în materie de energie și climă pentru 2020, subliniindu-se în același timp necesitatea continuării eforturilor pentru a depăși stagnarea recentă în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice și tendințele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Documentul prezintă prioritățile strategice și căile de urmat pentru tranziția către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră, inclusiv maximizarea beneficiilor rezultate din eficiența energetică, adoptarea unei mobilități curate, sigure și conectate, dezvoltarea unei infrastructuri de rețele inteligente adecvate și a interconexiunilor, precum și abordarea emisiilor de CO2 rămase prin captarea și stocarea carbonului. Acesta subliniază importanța investițiilor, a finanțării, a cercetării, a inovării și a implementării în stimularea tranziției. Acesta subliniază necesitatea unui cadru de abilitare coerent pentru a stimula schimbarea și pentru a reorienta fluxurile de capital și investițiile către soluții durabile, cu emisii reduse de carbon. Impactul economic și social al tranziției este, de asemenea, abordat, subliniind potențialul de impact pozitiv asupra PIB-ului, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice, recunoscând, în același timp, provocările și potențialele disparități regionale și sociale care trebuie gestionate eficient pentru a asigura o tranziție echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social pentru toți.

În concluzie, documentul "O planetă curată pentru toți" prezintă o viziune pe termen lung cuprinzătoare și ambițioasă pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic. Acesta subliniază necesitatea urgentă de a lua măsuri decisive privind clima și oportunitățile și provocările semnificative asociate tranziției către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050.

1.3.2. ELTIS, (2019), Ghid tematic: Planificarea logisticii urbane durabile

Ghidul tematic este elaborat în cadrul proiectului NOVELOG, finanțat de Programul de cercetare și inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene. Acesta se concentrează pe planificarea logisticii urbane durabile (PLUD) și oferă recomandări cuprinzătoare pentru dezvoltarea acesteia în contextul planului de mobilitate urbană durabilă (PMUD). Ghidul subliniază importanța integrării planificării logisticii urbane în strategia generală de mobilitate, recunoscând importanța transportului eficient de mărfuri pentru economiile urbane. Acesta subliniază necesitatea unor evaluări cuprinzătoare, a unei viziuni pe termen lung, a cooperării părților interesate și a unor mecanisme solide de monitorizare și evaluare pentru a realiza o logistică urbană durabilă.

Documentul prezintă cele opt principii-cheie ale PMUD în contextul unui SULP, subliniind abordarea strategică și integrată necesară pentru a face față complexității transportului urban. Acesta abordează provocările logisticii urbane, cum ar fi echilibrarea cerințelor comerciale cu durabilitatea mediului și importanța implicării cetățenilor și a părților interesate relevante în procesul de planificare. Ghidul oferă, de asemenea, o defalcare detaliată a procesului de elaborare a PLUD, inclusiv activități și recomandări pentru fiecare fază, de la pregătire și analiză la elaborarea strategiei și monitorizare. Ghidul subliniază necesitatea implicării părților interesate, a asumării politice și instituționale și a evaluării capacităților și resurselor în etapele inițiale ale elaborării PLUD.

În plus, documentul subliniază importanța stabilirii structurilor de lucru, a definirii procesului de elaborare și a domeniului de aplicare a planului, precum și a implicării părților interesate în procesul de planificare. De asemenea, recomandă stabilirea unei legături cu alte procese și organizații de planificare pentru a asigura o abordare cuprinzătoare și integrată. În plus, ghidul subliniază importanța convenirii asupra unui plan calendaristic și a unui plan de lucru, care să ofere un cadru pentru stabilirea obiectivelor, a tipurilor de achiziții publice și a rolurilor părților interesate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a SULP. Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea colectării și analizei datelor, subliniind importanța utilizării instrumentelor și cadrelor pentru evaluarea activităților de transport urban de marfă și pentru determinarea sferei geografice a planului.

În ansamblu, documentul servește drept ghid cuprinzător pentru autoritățile locale și părțile interesate implicate în planificarea logisticii urbane durabile. Acesta oferă recomandări practice și bune practici pentru elaborarea și punerea în aplicare a SULP în cadrul mai larg al mobilității urbane durabile. Acesta subliniază necesitatea implicării mai multor părți interesate, a creării unui consens și a colectării și analizei solide a datelor pentru a asigura o planificare eficientă și durabilă a logisticii urbane.

---

Atelier de dezvoltare SULP

În grupuri, utilizați orientările furnizate (Sulp_Guidelines, 2015) pentru a crea o schiță a unui plan de logistică urbană durabilă pentru un oraș fictiv. Includeți obiectivele, tipurile de achiziții și rolurile părților interesate. Prezentați schița și primiți feedback din partea colegilor.

---

1.3.3. Comisia Europeană, Pactul Verde European, COM (2019) 640 final

Tranzacția ecologică europeană este o strategie cuprinzătoare menită să abordeze schimbările climatice și provocările de mediu în UE. Obiectivul său principal este de a transforma UE într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, asigurând în același timp o societate echitabilă și prosperă. Planul se concentrează pe diverse domenii, inclusiv protejarea capitalului natural, promovarea creșterii durabile și asigurarea unei tranziții echitabile. Unele dintre politicile din cadrul "Green Deal" includ energia curată, economia circulară, mobilitatea inteligentă și construcțiile durabile.

Green Deal subliniază importanța integrării sustenabilității în toate politicile UE, a atingerii obiectivului de poluare zero, a punerii în aplicare a unui mecanism de tranziție echitabil și a rolului de lider mondial în abordarea schimbărilor climatice. Inițiativa urmărește, de asemenea, să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor UE de riscurile și efectele legate de mediu, protejând și consolidând în același timp capitalul natural al UE.

În transformarea către o societate echitabilă și prosperă, trebuie să se acorde prioritate nevoilor persoanelor, regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se confruntă cu cele mai mari provocări. Green Deal subliniază importanța participării publice active și a încrederii în tranziție. De asemenea, subliniază necesitatea unui nou pact care să reunească cetățenii, autoritățile, societatea civilă și industria pentru a colabora îndeaproape cu instituțiile UE.

Green Deal recunoaște capacitatea colectivă a UE de a-și transforma economia și societatea, valorificându-și punctele forte ca lider mondial în ceea ce privește măsurile climatice și de mediu, protecția consumatorilor și drepturile lucrătorilor. Planul subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiții publice și private substanțiale, a unor eforturi sporite de direcționare a capitalului privat către acțiuni în domeniul climei și al mediului și a coordonării eforturilor internaționale de a construi un sistem financiar coerent care să sprijine soluțiile durabile.

Acțiuni și inițiative-cheie prezentate în cadrul Pactului Verde European

Pactul verde european prezintă un set cuprinzător de măsuri și inițiative menite să combată schimbările climatice, să promoveze durabilitatea și să facă din UE un lider mondial în domeniul mediului. Acordul stabilește o foaie de parcurs cu acțiuni-cheie și un calendar provizoriu pentru diverse inițiative. Acesta subliniază necesitatea de a spori ambiția în materie de climă, propunând o "lege europeană privind clima" care să consolideze obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Acordul propune, de asemenea, creșterea obiectivului climatic al UE pentru 2030 la cel puțin 50 % și, eventual, 55 %, într-un mod responsabil. Acest lucru necesită revizuirea măsurilor legislative referitoare la comercializarea certificatelor de emisii, eficiența energetică, energia regenerabilă și multe altele, cu propuneri pentru un mecanism de ajustare la frontiera carbonului și o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice. Tabelul 1 prezintă o listă a principalelor acțiuni și inițiative, împreună cu calendarul lor indicativ.

Tabelul 1. Acțiuni Cheie, Inițiative și Orarul indicativ
(sursa: Retipărit din Pactul Verde European, COM, 2019)

Acțiuni	Orarul Indicativ
Ambiția Climatică
Propunere privind o "lege europeană a climei" care să consacre obiectivul neutralității climatice pentru 2050	Martie 2020
Plan cuprinzător de creștere a obiectivului UE 2030 privind schimbările climatice la cel puțin 50% și la 55% într-un mod responsabil	Vară 2020
Propuneri de revizuire a măsurilor legislative relevante în vederea realizării ambițiilor sporite în materie de climă, în urma revizuirii Directivei privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; a Regulamentului privind partajarea eforturilor; a Regulamentului privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; a Directivei privind eficiența energetică; a Directivei privind energia regenerabilă; a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete	Iunie 2021
Propunere de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei	Iunie 2021
Propunere pentru un mecanism de ajustare la frontiera carbonului pentru anumite sectoare	2021
Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice	2020/2021
Energie curată, accesibilă și sigură
Evaluarea planurilor naționale finale privind energia și clima	Iunie 2020
Strategie pentru integrarea sectorului inteligent	2020
Inițiativa "Renovation Wave" pentru sectorul construcțiilor	2020
Evaluarea și revizuirea rețelei transeuropene - Regulamentul privind energia	2020
Strategia privind energia eoliană offshore	2020
Strategie industrială pentru o economie curată și circulară
Strategia industrială a UE	Martie 2020
Planul de acțiune privind economia circulară, care include o inițiativă privind produsele durabile și un accent deosebit pe sectoarele mari consumatoare de resurse, cum ar fi textilele, construcțiile, electronica și materialele plastice	Martie 2020
Inițiative de stimulare a piețelor-pilot pentru produse neutre din punct de vedere climatic și circulare în sectoarele industriale mari consumatoare de energie	Din 2020
Propunere de sprijinire a proceselor de fabricare a oțelului fără emisii de carbon până în 2030	2020
Legislație privind bateriile în sprijinul Planului strategic de acțiune privind bateriile și economia circulară	Octombrie 2020
Propune reforme legislative privind deșeurile	Din 2020
Mobilitate durabilă și inteligentă
Strategia pentru mobilitate durabilă și inteligentă	2020
Cerere de finanțare pentru sprijinirea implementării punctelor publice de reîncărcare și realimentare ca parte a infrastructurii pentru combustibili alternativi	Din 2020
Evaluarea opțiunilor legislative pentru stimularea producției și furnizării de combustibili alternativi sustenabili pentru diferitele moduri de transport	Din 2020
Propunere revizuită de directivă privind transportul combinat	2021
Revizuirea Directivei privind infrastructura pentru combustibili alternativi și a rețelei transeuropene - Regulamentul privind transporturile	2021
Inițiative pentru creșterea și o mai bună gestionare a capacității căilor ferate și a căilor navigabile interioare	Din 2021
Propunere de norme mai stricte privind emisiile de poluanți atmosferici pentru vehiculele cu motor cu combustie	2021
Ecologizarea politicii agricole comune / Strategia „De la fermă la masă”
Examinarea proiectelor de planuri strategice naționale, cu referire la ambițiile Pactului Verde European și la strategia "de la fermă la furculiță	2020-2021
Strategia „de la fermă la furculiță” Măsuri, inclusiv legislative, de reducere semnificativă a utilizării și a riscului pesticidelor chimice, precum și a utilizării îngrășămintelor și antibioticelor	Primăvara 2020 2021
Conservarea și protejarea biodiversității
Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030	Martie 2020
Măsuri de abordare a principalilor factori determinanți ai pierderii biodiversității	Din 2021
Noua strategie forestieră a UE	2020
Măsuri de sprijinire a lanțurilor valorice fără defrișări	Din 2020
Către o ambiție de poluare zero pentru un mediu fără toxine
Strategia produselor chimice pentru durabilitate	Vara 2020
Plan de acțiune privind poluarea zero pentru apă, aer și sol	2021
Revizuirea măsurilor de combatere a poluării provenite de la instalațiile industriale mari	2021
Integrarea durabilității în toate politicile UE
Propunere pentru un mecanism de tranziție echitabilă, inclusiv un fond de tranziție echitabilă, și un plan de investiții pentru o Europă durabilă	Ianuarie 2020
Strategie reînnoită de finanțare durabilă	Toamna 2020
Revizuirea Directivei privind raportarea nonfinanciară	2020
Inițiative de analiză și evaluare comparativă a practicilor de bugetare ecologică ale statelor membre și ale UE	From 2020
Revizuirea orientărilor relevante privind ajutoarele de stat, inclusiv orientările privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie	2021
Alinierea tuturor noilor inițiative ale Comisiei la obiectivele Pactului Verde și promovarea inovării	Din 2020
Părțile interesate să identifice și să remedieze legislația incoerentă care reduce eficacitatea punerii în aplicare a Pactului Verde European	Din 2020
Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în semestrul european	Din 2020
UE ca lider global
UE va continua să conducă negocierile internaționale privind clima și biodiversitatea, consolidând în continuare cadrul politic internațional	Din 2019
Consolidarea diplomației UE în materie de oferte ecologice în cooperare cu statele membre	Din 2020
Eforturi bilaterale pentru a determina partenerii să acționeze și pentru a asigura comparabilitatea acțiunilor și politicilor	Din 2020
Agenda ecologică pentru Balcanii de Vest	Din 2020
Lucrând împreună - un pact european pentru climă
Lansarea Pactului european pentru climă	Martie 2020
Propunere pentru un al 8-lea program de acțiune pentru mediu	2020

1.3.4. Comisia Europeană, Strategia de Sustenabilitate și Smart Mobility - punerea transportului european pe calea cea bună pentru viitor, COM (2020) 789 final

"Strategia privind mobilitatea durabilă și inteligentă" prezintă viziunea Comisiei Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării, a accidentelor și a congestionării traficului, asigurând în același timp că mobilitatea rămâne vitală pentru viața economică și socială. Strategia se concentrează pe tranziția către mobilitatea cu emisii zero, pe punerea la dispoziție pe scară largă a alternativelor durabile și pe punerea în aplicare a stimulentelor adecvate pentru a conduce tranziția. Componentele-cheie includ stimularea vehiculelor cu emisii zero, a combustibililor regenerabili și cu emisii reduse de carbon și a infrastructurii aferente, precum și crearea de aeroporturi și porturi cu emisii zero. Documentul recunoaște provocările cu care se confruntă sectorul transporturilor ca urmare a pandemiei COVID-19 și necesitatea unor investiții substanțiale pentru a construi un sistem de mobilitate durabil, inteligent și rezilient.

Etapele stabilite de Comisia Europeană

Comisia Europeană a stabilit mai multe repere pentru internalizarea costurilor externe ale transportului. Până în 2030, Comisia își propune să aibă cel puțin 30 de milioane de vehicule cu emisii zero în circulație pe drumurile europene, 100 de orașe europene neutre din punct de vedere climatic și să dubleze traficul feroviar de mare viteză. În plus, călătoriile colective regulate sub 500 km ar trebui să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în UE, iar mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă. Până în 2035, aeronavele mari cu emisii zero vor fi pregătite pentru piață. Aceste repere fac parte din strategia Comisiei de a obține o reducere cu 90% a emisiilor din sectorul transporturilor până în 2050 și de a pune transportul european pe calea unui viitor durabil, inteligent și rezilient.

Planul Comisiei Europene de a stimula utilizatorii de transport să facă alegeri mai durabile

Comisia Europeană intenționează să încurajeze alegerile mai durabile în domeniul transporturilor printr-o combinație de stimulente economice și informații mai bune. Aceasta include punerea în aplicare a tarifării emisiilor de dioxid de carbon, a impozitării și a taxării infrastructurii pentru a crea stimulente financiare pentru opțiunile de transport durabile. În plus, Comisia își propune să ofere utilizatorilor informații mai bune, făcându-i conștienți de alternativele durabile pe care le au la dispoziție. Strategia subliniază, de asemenea, importanța creării unor condiții adecvate pentru o mai mare adoptare a alternativelor durabile care sunt sigure, competitive și accesibile. În plus, Comisia va depune eforturi în vederea creării unui mediu care să permită operatorilor de transport să ofere, până în 2030, opțiuni neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pentru călătoriile colective regulate mai mici de 500 km în cadrul UE. Aceste măsuri fac parte din eforturile mai ample ale Comisiei de a transforma sectorul transporturilor într-un sistem cu adevărat multimodal de servicii de mobilitate durabile și inteligente.

---

Exercițiu de elaborare a politicilor

În mod individual, concepeți o măsură politică care să stimuleze utilizarea modurilor de transport cu emisii reduse de carbon, luând în considerare stimulentele economice și strategiile de informare mai bună menționate în document. Prezentați măsura politică clasei pentru a fi criticată și îmbunătățită.

---

1.3.5. Comisia Europeană, Noul cadru al UE privind mobilitatea urbană, COM (2021) 811 final

Comisia Europeană a publicat Noul cadru UE privind mobilitatea urbană pentru a ajuta orașele europene să își îmbunătățească mobilitatea și sistemele de transport. Cadrul propune o abordare consolidată a planificării mobilității urbane durabile, inclusiv elaborarea de planuri de mobilitate urbană durabilă și de centre multimodale pentru pasageri. Acesta pune accentul pe promovarea unei mobilități mai sănătoase și mai sigure, a digitalizării, a inovării și a noilor servicii de mobilitate. De asemenea, cadrul își propune să abordeze guvernanța, coordonarea, aspectele internaționale, finanțarea și finanțarea proiectelor de mobilitate urbană și să promoveze mobilitatea urbană durabilă dincolo de frontierele UE.

Inițiative și programe pentru promovarea mobilității urbane durabile și inteligente

Comisia Europeană a pus în aplicare diverse inițiative și programe pentru promovarea mobilității urbane durabile și inteligente la nivel internațional. Una dintre aceste inițiative este Programul internațional de cooperare urbană și regională (PICUR), care a primit interes din partea a 44 de orașe din țările UE și din afara UE. Programul se concentrează pe reînnoirea urbană și regională și pe coeziunea socială, acoperind aspecte legate de mobilitatea durabilă și de transport. De asemenea, Comisia s-a angajat în numeroase activități internaționale pentru a sprijini punerea în aplicare a soluțiilor de mobilitate urbană durabilă. Aceste activități includ dimensiunile investițiilor și guvernanța strategică a mobilității la nivel municipal, cu un accent deosebit pe planificarea mobilității urbane durabile. Comisia a încurajat, de asemenea, cooperarea cu organisme internaționale precum Pactul mondial al primarilor pentru climă și energie și Forumul internațional al transporturilor pentru a consolida abordările transsectoriale în vederea integrării unor soluții fiabile și accesibile în materie de energie curată, inclusiv în cadrul transportului urban. În plus, Comisia a promovat abordările privind mobilitatea urbană durabilă în afara UE, ca parte a punerii în aplicare a planurilor economice și de investiții pentru Balcanii de Vest, Parteneriatul estic și Vecinătatea sudică. Aceste inițiative demonstrează angajamentul UE de a promova mobilitatea urbană durabilă și inteligentă la nivel internațional.

Instrumente de finanțare și finanțare

La nivel european și național, mai multe instrumente de finanțare sunt disponibile pentru a sprijini proiectele de mobilitate urbană. Printre acestea se numără Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Programul-cadru de cercetare și inovare Orizont Europa, Programul Europa digitală și Facilitatea pentru redresare și reziliență. În plus, Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) și asistența de preaderare (IPA III) în regiunea de extindere sunt, de asemenea, disponibile pentru sprijinirea inițiativelor de mobilitate urbană durabilă. În plus, Regulamentul privind taxonomia, adoptat în 2020, creează un sistem de clasificare a activităților economice ecologice, facilitând extinderea produselor financiare ecologice potrivite pentru investițiile în mobilitatea urbană și în utilizarea combustibililor alternativi. Misiunea "Orașe neutre din punct de vedere climatic și inteligente" urmărește să asigure sinergii și complementarități mai mari cu alte programe ale UE, ajutând orașele să realizeze tranziția ecologică și digitală prin pregătirea și punerea în aplicare a contractelor privind orașele climatice, care includ planuri de investiții și acces la finanțare din diverse surse. În plus, instrumentul de sprijin tehnic, hub-ul consultativ InvestEU și instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei Europene oferă sprijin consultativ, asistență tehnică și finanțare pentru a maximiza impactul fondurilor UE asupra proiectelor de mobilitate urbană. Aceste instrumente de finanțare demonstrează angajamentul de a sprijini mobilitatea urbană durabilă și inteligentă atât la nivel european, cât și la nivel național.

1.3.6. Forumul Internațional de Transport, (2021), Decarbonizarea transportului în Europa: Calea de urmat

Documentul "Decarbonizarea transportului în Europa: Calea de urmat" rezumă rezultatele proiectului "Decarbonizarea transportului în Europa" (DTEU), inițiat, finanțat și susținut de Comisia Europeană. Proiectul a urmărit să dezvolte modele avansate ale activității de transport în Europa pentru a furniza dovezi privind impactul măsurilor de reducere a emisiilor de CO2. Aceste dovezi permit factorilor de decizie să identifice căi realiste către decarbonizarea transportului până în 2050, în conformitate cu obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în acel an.

Au fost elaborate două scenarii: scenariul Current Ambition (CA), care include politicile existente și preconizate, și scenariul High Ambition (HA), care aplică mai agresiv măsurile CA și introduce măsuri suplimentare de decarbonizare considerate fezabile de către experți. Simulările au arătat că politicile actuale nu vor fi suficiente pentru a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2 generate de transporturi cu 90% până în 2050 față de 1990. Cu toate acestea, politicile mai ambițioase din cadrul scenariului HA ar putea duce la o reducere cu 60% a emisiilor de CO2, depășind obiectivul anterior de decarbonizare al Comisiei.

1.4. Legislația și Standardele Existente pentru Operațiunea Verde

UE a pus în aplicare o serie de acte legislative și standarde pentru a promova operațiunile ecologice în sectorul transporturilor. Aceste reglementări vizează reducerea emisiilor, îmbunătățirea calității aerului și sporirea durabilității în toate modurile de transport. Directivele-cheie, precum Directiva privind vehiculele nepoluante, Directiva privind energia regenerabilă și Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi, stabilesc obiective și cerințe specifice pe care statele membre trebuie să le îndeplinească în eforturile lor de ecologizare a transporturilor.

Directiva privind vehiculele ecologice

Directiva privind vehiculele ecologice, adoptată în 2009 și revizuită în 2019, stabilește cerințe pentru achizițiile publice de vehicule ecologice și eficiente din punct de vedere energetic. Aceasta încurajează achiziționarea de vehicule cu emisii reduse sau de vehicule cu combustibil alternativ, cum ar fi vehiculele electrice, cu hidrogen sau alimentate cu gaze naturale. Prin promovarea achiziționării de vehicule nepoluante, această directivă vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice din sectorul transporturilor. (CE, 2019)

Directiva privind energia regenerabilă

Directiva privind energia regenerabilă stabilește obiective obligatorii în materie de energie regenerabilă pentru UE, inclusiv pentru sectorul transporturilor. Aceasta impune statelor membre să se asigure că un anumit procent din energia utilizată în transporturi provine din surse regenerabile, cum ar fi biocarburanții, energia electrică regenerabilă și hidrogenul regenerabil. Prin promovarea utilizării energiei regenerabile în transporturi, această directivă contribuie la reducerea amprentei de carbon a sectorului și la creșterea securității energetice. (CE, 2023)

Directiva privind infrastructura pentru combustibilii alternativi

Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi urmărește să asigure dezvoltarea unei rețele cuprinzătoare de infrastructură pentru combustibili alternativi în întreaga UE. Aceasta stabilește standarde și cerințe comune pentru implementarea infrastructurii pentru vehicule electrice, stații de alimentare cu hidrogen, gaze naturale și biocarburanți. Prin facilitarea disponibilității combustibililor alternativi și a infrastructurii de încărcare, această directivă sprijină tranziția către moduri de transport mai curate și mai durabile. (CE, 2021)

Standarde euro pentru emisiile vehiculelor

UE a pus în aplicare o serie de standarde Euro care stabilesc limite pentru emisiile provenite de la vehicule, inclusiv oxizi de azot (NOx), particule (PM) și dioxid de carbon (CO2). Aceste standarde au condus la dezvoltarea unor vehicule mai curate și mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, ducând la reduceri semnificative ale emisiilor nocive. Cele mai recente standarde Euro 6, de exemplu, impun limite stricte pentru emisiile de NOx și PM de la vehiculele diesel, contribuind la îmbunătățirea calității aerului și a sănătății publice.

Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD)

Planul de mobilitate urbană durabilă este un concept promovat de UE pentru a ajuta orașele și regiunile să dezvolte strategii de mobilitate durabilă. Acesta încurajează integrarea diferitelor moduri de transport, cum ar fi transportul public, mersul pe bicicletă, mersul pe jos și car-sharing, pentru a crea un sistem de transport urban mai eficient și mai ecologic. Prin adoptarea SUMP, orașele pot reduce congestionarea, emisiile și poluarea fonică, îmbunătățind în același timp accesibilitatea și calitatea vieții pentru locuitori.

1.5. Provocări și modalități de a avansa

Sectorul transporturilor contribuie în mod semnificativ la emisiile globale de gaze cu efect de seră, în special în Europa, unde transportul neurban de marfă joacă un rol important. Reducerea emisiilor provenite din exporturi s-ar putea dovedi dificilă și din cauza creșterii preconizate a cererii de transport. În plus, decarbonizarea aviației internaționale este costisitoare și dificilă din punct de vedere tehnic. Atingerea unei traiectorii cu emisii zero necesită, de asemenea, decarbonizarea rapidă a vehiculelor motorizate. (ITF, 2021)

Cu toate acestea, există oportunități de decarbonizare, cum ar fi utilizarea surselor regenerabile de energie pentru a spori eficiența și a reduce costurile pentru operatorii de transport, în special pentru transportul rutier de marfă. Transportul neurban de călători ar putea deveni, de asemenea, fără emisii de dioxid de carbon până în 2050, creând un sistem de transport mai rezistent și aducând beneficii sectorului turismului din Europa. În plus, emisiile urbane de pasageri s-ar putea apropia de zero până în 2050 prin dezvoltarea de noi servicii de mobilitate.

Sunt necesare politici ambițioase și progrese tehnologice pentru a realiza sisteme de transport durabile și cu emisii reduse de carbon.

Pe baza rezultatelor proiectului "Decarbonizarea transportului în Europa", ITF discută zece recomandări pentru decarbonizarea transportului în Europa:

1. Acționați acum și evitați să amânați deciziile politice, deoarece soluțiile și politicile noi au nevoie de timp pentru a fi puse în aplicare și pentru a produce un efect semnificativ.
2. Stabilirea de politici și construirea de infrastructuri care să se poată adapta la condițiile în schimbare, investind în soluții multiple și în planuri de urgență pentru a se pregăti pentru incertitudinile inevitabile și pentru a evita dependența de un set restrâns de soluții de decarbonizare.
3. Crearea unor structuri de guvernanță transsectoriale cu puterea de a aborda provocările legate de decarbonizare, asigurând o abordare cuprinzătoare a impactului politicilor în toate subsectoarele de transport.
4. Să comunice beneficiile mai largi ale decarbonizării transporturilor pentru a asigura acceptarea și implicarea cetățenilor, subliniind beneficiile unui sistem de transport reproiectat, fără emisii de dioxid de carbon, de la orașe mai locuibile la un acces îmbunătățit la oportunități.
5. Creșterea sprijinului pentru tehnologiile și serviciile inovatoare și asigurarea faptului că noile soluții sunt introduse acolo unde au cel mai mare impact, direcționând sprijinul pentru a se asigura că și zonele mai puțin bogate și mai puțin dense beneficiază de tehnologiile și serviciile inovatoare de transport.
6. Ajutați întreprinderile din sectorul transporturilor să accelereze adoptarea soluțiilor ecologice prin reducerea incertitudinii prin transparență și colaborare, furnizând informații privind dezvoltarea politicii economice, măsurile de reglementare și programele de sprijin pentru a permite luarea unor decizii mai îndrăznețe și adoptarea de noi tehnologii și modele de afaceri.
7. Elaborarea unor pachete de stimulare a redresării economice care să accelereze tranziția către transportul cu emisii reduse de dioxid de carbon, profitând de oportunitatea de a canaliza redresarea COVID-19 către măsuri care vor susține tendințele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon din transporturi.
8. Să investească în infrastructura digitală de transport, în atractivitatea transportului public și în încurajarea cetățenilor să meargă pe jos și cu bicicleta, acordând prioritate investițiilor în crearea infrastructurii digitale de transport și în opțiuni de transport durabile.
9. Sprijinirea operatorilor de transport cu angajamente de durabilitate condiționate, asigurându-se că sprijinul pentru operatorii de transport este condiționat de angajamente concrete de durabilitate.
10. Asigurați-vă că politicile și investițiile în infrastructură sunt concepute în așa fel încât să permită ajustări atunci când este necesar, cu mecanisme pentru actualizări periodice și infrastructură concepută pentru ajustări ușoare ale capacității.

1.6. Referințe

Corkery, Michael; Creswell, Julie (2 November 2021). "Corporate Climate Pledges Often Ignore a Key Component: Supply Chains". The New York Times. ISSN 0362-4331. Retrieved 20/04/2024 from https://www.nytimes.com/2021/11/02/business/corporate-climate-pledge-supply-chain.html

Couriers Go Green (May 2023). „State Analysis Assessment Report”. Retrieved 08/05/2024.

European Commission (2018). A Clean Planet for all - A European strategic long-term vision for a prosperous, modern, competitive and climate neutral economy”. Retrieved 20/04/2024 from https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52018DC0773

European Commission (2019). Clean Vehicles Directive. Retrieved 08/05/2024 from https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/1161/oj

European Commission (2023). Renewable Energy Directive. Retrieved 08/05/2024 from https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32023L2413&qid=1699364355105

European Commission (2021). Alternative Fuels Infrastructure. Retrieved 08/05/2024 from https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/clean-transport/alternative-fuels-sustainable-mobility-europe/alternative-fuels-infrastructure_en

European Commission. CO₂ emission performance standards for cars and vans. Retrieved 08/05/2024 from https://climate.ec.europa.eu/eu-action/transport/road-transport-reducing-co2-emissions-vehicles/co2-emission-performance-standards-cars-and-vans_en

European Commission. Sustainable urban mobility planning and monitoring. Retrieved 08/05/2024 from https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/urban-transport/sustainable-urban-mobility-planning-and-monitoring_en

Verifică-ți cunoștințele

2. Oportunități de finanțare și sprijin pentru tranziția ecologică a transportului urban de marfă

Modul	A. Guvernanță
Subiect	2. Oportunități de finanțare și susținere a tranziției ecologice a transportului urban de marfă
Țintă	Prezentare generală a programelor de finanțare ale UE și a altor programe internaționale de sprijinire a schimbării ecologice a logisticii urbane și a transportului de marfă pe ultimul kilometru Prezentare generală a UE și a altor instrumente instituționale internaționale pentru sprijinirea și consultarea cu privire la tranziția ecologică a operațiunilor de curierat/postal/livrare. Prezentare generală a UE și a altor oportunități internaționale de avansare în carieră în sectorul logisticii urbane ecologice. Evaluarea instrumentelor digitale și a ghidurilor pentru ecologizarea operațiunilor de curierat/postal/livrare.
Rezultatele învățării
Cunoașterea actualizată a programelor de finanțare, precum și a instrumentelor care oferă asistență tehnică, tehnologică și de management companiilor de curierat/postal/livrare care se angajează în ecologizarea operațiunilor. Cunoștințe actualizate privind avansarea în carieră și inițiativele de perfecționare profesională în ceea ce privește „economia ecologică” a logisticii urbane. Experiență în utilizarea instrumentelor digitale și a ghidurilor care sprijină organizațiile și angajații în punerea în aplicare a schimbării ecologice.

2.1. Prezentare generală a programelor de finanțare ale UE și a altor programe internaționale de sprijinire a tranziției ecologice a logisticii urbane și a transportului de marfă last mile.

Uniunea Europeană (UE) oferă diverse programe de finanțare menite să sprijine tranziția ecologică în domeniul logisticii urbane și al transportului de marfă pe ultimul kilometru, ca parte a obiectivelor sale mai ample de a realiza o mobilitate durabilă și inteligentă. Iată o prezentare generală a unor inițiative și resurse-cheie:

2.1.1. Pactul Verde European și Transportul

Pactul Verde European stabilește obiective ambițioase pentru a transforma UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să nu producă emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. De asemenea, obiectivul este de a proteja, conserva și îmbunătăți capitalul natural al UE, precum și sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și impactului legate de mediu. Mai jos sunt prezentate în detaliu obiectivele și inițiativele prezentate în cadrul "European Green Deal", însoțite de trimiteri la sursele lor oficiale pentru o analiză mai aprofundată:

Neutralitate din punct de vedere al mediului până în 2050

• Obiectiv: Reducerea la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 printr-o tranziție echitabilă din punct de vedere social în toate sectoarele economiei.
• Legislație: Obiectivul este obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul Legii europene privind clima.

Energie verde

• Energie Regenerabilă: Creșterea obiectivelor UE în materie de energie regenerabilă la 32% până în 2030, vizând o pondere mai mare a energiei eoliene și solare.
• Eficiența energetică: Obiectivul de îmbunătățire a eficienței energetice cu 32,5% până în 2030 față de nivelurile din 1990.

Industrie Sustenabilă

• Economie Circulară: Punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind economia circulară pentru promovarea ciclurilor de viață lungi ale produselor prin reutilizare, reparare și reciclare.
• Decarbonizarea Industriei: Tranziția industriilor mari consumatoare de energie către alternative și procese mai ecologice.

Construcție și Renovare

• Valul de Renovare: Dublarea ratelor de renovare a clădirilor în următorul deceniu pentru a crește eficiența energetică și a utilizării resurselor.

Biodiversitatea

• Strategia de Biodiversitate 2030: Obiectivul de a proteja și reface biodiversitatea în întreaga UE, inclusiv plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030.

Strategia „de la fermă la furculiță”

• Alimentație durabilă: Reducerea cu 50 % a pesticidelor chimice și cultivarea a 25 % din terenurile agricole cu agricultură ecologică până în 2030.

Poluare

• Ambiția Poluare Zero: Reducerea semnificativă a poluării aerului, apei și solului la niveluri care nu mai sunt considerate nocive.

Mobilitate

• Transport Sustenabil: Reducerea emisiilor din transporturi cu 90% până în 2050, încurajând trecerea la soluții de mobilitate durabile și inteligente.

Finanțarea Pactului Verde

• Planul de investiții: Mobilizarea a cel puțin 1 000 de miliarde EUR în investiții durabile pe parcursul unui deceniu, cu accent pe finanțarea publică și deblocarea fondurilor private prin intermediul instrumentelor financiare ale UE.

Implementare și Supraveghere

• Pactul European pentru Climă: Implicarea cetățenilor și a comunităților în atingerea acestor obiective prin intermediul Pactului european pentru climă.

Aceste resurse servesc drept surse principale de informații pentru toți cei care doresc să înțeleagă profunzimea și amploarea obiectivelor, țintelor și inițiativelor în curs de desfășurare ale Pactului Verde European.[1]

2.1.2. Cadrul de Mobilitate Urbană EIT

EIT Urban Mobility este o inițiativă a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). EIT își propune să devină cea mai mare inițiativă europeană de transformare a mobilității urbane. Cofinanțare de până la 400 de milioane EUR (2020-2026) din partea EIT, un organism al Uniunii Europene. Crearea de soluții sistemice care să permită deplasarea mai eficientă a unui număr mai mare de persoane în oraș și eliberarea spațiului public; reunirea tuturor actorilor-cheie din domeniul mobilității urbane pentru a evita fragmentarea și pentru a obține mai multe rezultate implicarea orașelor și a cetățenilor încă de la început, oferindu-le acestora posibilitatea de a deveni adevărați agenți ai schimbării. Utilizând orașele noastre ca laboratoare vii, partenerii noștri din industrie și universități vor demonstra modul în care noile tehnologii pot rezolva probleme reale în orașe reale prin transportul mai inteligent al persoanelor, mărfurilor și deșeurilor. Promovând inovarea și transformarea, candecarbonise mobility va crea o comunitate a inovării pentru a educa și inspira soluții de mobilitate pentru orașele secolului XXI.

Fundația EIT pentru mobilitate urbană este o organizație non-profit înregistrată în Spania. Fundația a fost creată în 2022 pentru a sprijini îndeplinirea misiunii EIT Urban Mobility. În prezent, domeniile de acțiune ale fundației sunt Școala de Masterat Mobilitată Urbană EIT și Horizon Lab.

Scopul Asociației pentru mobilitate urbană a EIT este de a consolida poziția europeană în materie de cunoștințe, afaceri și creștere în ceea ce privește protejarea accesului la mobilitate și logistică în zonele urbane într-un mod mai ecologic, mai favorabil incluziunii, mai sigur și mai inteligent, îmbunătățind în același timp valoarea fundamentală a zonelor urbane ca locuri de locuit, deplasare, întâlnire, experiență și muncă.[2]

Unele dintre programele cheie din cadrul Mobilitate Urbană EIT includ:

1. Hub de Inovare: Acest centru se concentrează pe dezvoltarea de soluții care îmbunătățesc mobilitatea urbană și reduc congestionarea și poluarea în orașe. Scopul este de a crea sisteme de transport urban mai durabile și mai eficiente.
2. Academie: Acest program oferă educație și formare pentru a dezvolta abilități și cunoștințe în managementul mobilității urbane. Scopul său este de a pregăti viitorii lideri și inovatori în domeniu.
3. Crearea de afaceri: Menit să sprijine întreprinderile nou înființate și noile întreprinderi din sectorul mobilității urbane, acest program contribuie la comercializarea soluțiilor inovatoare de mobilitate.
4. Fabrica: Se concentrează pe aducerea prototipurilor pe piață, sprijinind proiectele pilot care demonstrează viabilitatea noilor soluții de mobilitate urbană.
5. SIR (Schema de inovare regională): Această schemă sprijină inovarea în regiunile care sunt inovatori moderați sau modești în Europa, cu scopul de a le spori capacitățile în materie de soluții de mobilitate urbană.

Prioritățile acestor programe sunt îmbunătățirea vieții urbane, reducerea emisiilor de carbon, promovarea soluțiilor de transport durabile și inovatoare și îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane. Acestea vizează o gamă largă de părți interesate, de la planificatori urbani și administrații locale la întreprinderi nou înființate și instituții de învățământ implicate în mobilitatea urbană.

Apelurile actuale sunt disponibile aici: https://www.eiturbanmobility.eu/wp-content/uploads/2024/02/Call-programme_-January-2024.pdf

2.1.2.1. Horizon Lab

Horizon Lab (fostul Grup de Acțiune și Impact) a fost lansat în iunie 2021 ca parte a Programului de inovare al EIT Mobilitate Urbană. Inițiativa sprijină și extinde valoarea financiară și strategică pentru comunitatea EIT Urban Mobility prin direcționarea finanțării externe în special pentru acțiunile de inovare și cercetare de la începutul și de la jumătatea TRL.[3]

2.1.2.2. Școala de Master Mobilitate Urbană EIT

Școala de masterat în cooperare cu universități europene de top, industrie și orașe. Programele noastre de masterat vă vor oferi nu numai educația de care industria și orașele au nevoie urgent, ci și o rețea valoroasă și o experiență cu adevărat internațională.[4]

2.1.3. Programe de finanțare UE (2021-2027)

UE oferă o listă completă a oportunităților de finanțare în cadrul financiar multianual 2021-2027 și NextGenerationEU.

Acestea includ:

2.1.3.1. Horizon Europe

Horizon Europe este programul de finanțare emblematic al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, cu un buget substanțial de 95,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. Programul își propune să abordeze provocări globale precum schimbările climatice, să sprijine Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și să stimuleze competitivitatea și creșterea economică a UE. Programul încurajează colaborarea și urmărește să consolideze impactul cercetării și inovării în elaborarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor UE. Acesta vizează o gamă largă de părți interesate, inclusiv persoane juridice din UE și din țările asociate, facilitând crearea și diseminarea de cunoștințe și tehnologii excelente, crearea de locuri de muncă, creșterea economică și optimizarea impactului investițiilor în cadrul unui Spațiu european de cercetare consolidat​​.

Printre principalele caracteristici și inovații ale programului Orizont Europa se numără Consiliul European pentru Inovare, care sprijină inovațiile revoluționare cu potențial semnificativ de extindere, precum și punerea în aplicare a misiunilor pentru atingerea unor obiective ambițioase în termene specifice. De asemenea, programul pune accentul pe politicile științifice deschise, impunând accesul liber la publicații și aplicarea principiilor științifice deschise în toate activitățile sale. În plus, programul Orizont Europa introduce o nouă abordare a parteneriatelor, vizând colaborări ambițioase și orientate către obiective cu industria pentru a sprijini obiectivele de politică ale UE​​.

Horizon Europe este structurat în jurul a trei piloni principali:

• Știință Excelentă,
• Provocările globale și competitivitatea industrială europeană,
• Europa Inovativă,

Fiecare pilon cuprinde diverse componente, cum ar fi Consiliul European pentru Cercetare, acțiunile Marie Sklodowska-Curie și infrastructurile de cercetare, acoperind diferite aspecte ale cercetării și inovării.[5]

Horizon Europe are programe specifice axate pe sectorul logisticii și transportului, care fac parte din programele de lucru mai ample privind clima, energia și mobilitatea. Aceste programe vizează dezvoltarea de soluții și servicii pentru un transport și o mobilitate curate, competitive, sigure, inteligente și reziliente. Prioritățile includ creșterea eficienței transportului, reducerea impactului asupra mediului și promovarea inovării în sistemele de mobilitate. Pentru informații mai detaliate despre aceste programe și cererile de propuneri specifice, puteți vizita paginile oficiale ale Comisiei Europene privind cercetarea în domeniul transporturilor din cadrul programului Orizont Europa și documentele aferente programului de lucru: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/horizon/wp-call/2023-2024/wp-8-climate-energy-and-mobility_horizon-2023-2024_en.pdf

Câteva exemple:

2.1.3.1.1. Proiectul NZC – NetZeroCities

NetZeroCities face parte din programul de cercetare și inovare Orizont 2020 în sprijinul Green Deal al Uniunii Europene. NetZeroCities a fost conceput pentru a ajuta orașele să depășească barierele structurale, instituționale și culturale cu care se confruntă în prezent pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2030.[6]

2.1.3.1.2. Extinderea la scară superioară a Soluțiilor Inovatoare de Logistică Urbană Ecologică

URBANE prin intermediul colaborării între mai mulți actori și al livrărilor pe ultimul kilometru inspirate de PI (modelul internetului fizic). Obiectivul URBANE este de a demonstra modul în care tehnologiile inovatoare, puse în aplicare utilizând conceptele în evoluție ale internetului fizic, pot obține reduceri de până la 20% ale emisiilor de gaze cu efect de seră generate de livrările pe ultimul kilometru.

2.1.3.2. Mecanismul de Interconectare a Europei (MIE)

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) pentru perioada 2021-2027 este un instrument crucial de finanțare al UE menit să stimuleze creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea prin investiții specifice în infrastructură în întreaga Europă. Cu un buget global de 33,71 miliarde EUR, CEF se concentrează pe consolidarea rețelelor transeuropene performante, durabile și interconectate eficient în sectoarele transporturilor, energiei și serviciilor digitale. Această investiție urmărește să acopere verigile lipsă din infrastructura Europei, facilitând călătoriile mai ușoare și mai durabile, îmbunătățind securitatea energetică a Europei și permițând o utilizare mai largă a energiei regenerabile, precum și consolidând serviciile digitale transfrontaliere​​​​.

Mecanismul de Interconectarea a Europei (MIE) pentru perioada 2021-2027 se concentrează asupra investițiilor strategice în infrastructura de transport, punând accentul pe dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Prioritățile MIE în sectorul transporturilor includ îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere, completarea legăturilor lipsă și promovarea mobilității durabile, favorabile incluziunii și sigure în toate modurile de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial, aerian).

Prioritățile cheie ale MIE pentru transport includ:

• Sprijinirea proiectelor transfrontaliere și eliminarea blocajelor din rețeaua TEN-T.
• Promovarea soluțiilor de mobilitate inteligente, interoperabile, durabile și sigure.
• Încurajarea utilizării de noi tehnologii și inovații, cum ar fi automatizarea, integrarea modală și infrastructura pentru combustibili alternativi.
• Sporirea rezilienței infrastructurii de transport, în special ca răspuns la schimbările climatice.
• Îmbunătățirea conexiunilor cu nodurile urbane, platformele logistice multimodale, porturile maritime și interioare și terminalele feroviare.

Sectorul transporturilor din cadrul MIE beneficiază de o alocare bugetară substanțială, cu 25,8 miliarde EUR dedicate sprijinirii acestor inițiative între 2021 și 2027. Această finanțare este destinată promovării unor proiecte de infrastructură semnificative care se aliniază obiectivelor mai largi ale UE pentru o rețea de transport mai ecologică, mai eficientă și complet integrată în toate statele membre.

Pentru informații mai detaliate privind programele și prioritățile actuale din cadrul MIE în sectorul transporturilor, puteți consulta resursele Comisiei Europene privind Mecanismul de Interconectare a Europei și specificul sectorului transporturilor din cadrul MIE.[7]

2.1.3.3. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC)

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC) sunt instrumente financiare ale UE care vizează reducerea disparităților regionale și promovarea coeziunii în UE. FEDR se concentrează pe consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin investiții în inovare, întreprinderi mici și mijlocii, tranziții ecologice și digitale și incluziune socială. FC vizează statele membre cu un venit național brut (VNB) pe cap de locuitor sub 90 % din media UE, sprijinind durabilitatea mediului și rețelele transeuropene de transport. Pentru perioada 2021-2027, FEDR și FC dispun de un buget combinat de peste 240 de miliarde EUR. Aceste fonduri sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune a UE, destinate tuturor regiunilor și statelor membre ale UE, în special celor mai puțin dezvoltate​​​​.[8]

Pentru perioade de finanțare 2021-2027, FEDR se concentrează în principal pe:

• Sprijinirea dezvoltării unei Europe mai conectate prin îmbunătățirea infrastructurii de mobilitate, care este esențială pentru o logistică și un transport eficiente.
• Promovarea sistemelor de transport durabile care sunt esențiale pentru reducerea impactului transportului asupra mediului.
• Facilitarea investițiilor în conectivitatea digitală și a inovațiilor în serviciile de transport, care sunt vitale pentru sectorul logistic.

Aceste priorități sunt integrate în obiective mai largi de stimulare a creșterii economice și a incluziunii sociale și de tranziție către o economie mai ecologică, cu emisii reduse de carbon.

Proiectele specifice finanțate din FEDR în sectorul logisticii și transportului ar implica, de obicei, dezvoltarea infrastructurii care sprijină atât conectivitatea locală, cât și cea transfrontalieră, sporind eficiența și durabilitatea rețelelor de transport din întreaga UE.

Pentru informații mai detaliate despre FEDR, obiectivele sale și modul în care sprijină sectoarele logisticii și transporturilor, puteți vizita paginile oficiale de pe site-ul Comisiei Europene:

• Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) – Comisia Europeană
• Inforegio – Fondul European pentru Dezvoltare Regională

2.1.3.4. Programul de Mediu și Acțiune Climatică (LIFE)

Programul LIFE, cu un buget de 5,43 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, își propune să sprijine tranziția către o economie durabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic și neutră din punct de vedere climatic. Programul se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea calității mediului, pe stoparea pierderii biodiversității și pe combaterea degradării ecosistemelor. Programul cuprinde patru subprograme: Natura și biodiversitatea, Economia circulară și calitatea vieții, Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și Tranziția către o energie curată, care abordează diverse obiective de mediu și de acțiune privind clima.[9]

2.1.4. Interreg 2021-2027: Promovarea cooperării pentru o Europă mai puternică

Interreg este un instrument-cheie al Uniunii Europene menit să promoveze cooperarea transfrontalieră prin finanțarea proiectelor, sprijinind astfel dezvoltarea și integrarea regională. Programul își propune să abordeze provocările comune identificate în regiunile UE și să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială a statelor membre ale UE.

Obiectivele Interreg:

• Consolidarea integrării regionale: Promovarea cooperării dincolo de frontierele naționale, inclusiv frontierele interne ale UE și frontierele externe cu țările vecine.
• Sprijinirea dezvoltării durabile: Abordarea provocărilor de mediu, infrastructurale și sociale prin proiecte de colaborare.
• Îmbunătățirea competitivității și a inovării: Facilitarea schimbului de idei, resurse și tehnologii pentru a stimula competitivitatea regiunilor.
• Încurajarea soluțiilor comune și a învățării politicilor: Să permită regiunilor să elaboreze și să pună în aplicare politici regionale mai eficiente prin învățarea din experiențele reciproce.

Prioritățile Interreg:

• O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon: Accent pe transportul durabil, proiectele de eficiență energetică și inițiativele de protecție a mediului.
• O Europă mai conectată: Accentuarea îmbunătățirii infrastructurii de transport și digitale pentru a spori accesibilitatea și conectivitatea.
• O Europă mai socială: sprijinirea proiectelor care promovează incluziunea socială și combat inegalitatea.
• O Europă mai inteligentă: investiți în inovare, digitalizare și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Aceste priorități se aliniază obiectivelor mai generale ale politicii de coeziune a Uniunii Europene, care vizează reducerea disparităților dintre regiunile UE și promovarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii.

Pentru informații mai detaliate, puteți explora pagina oficială Interreg website și European Commission's page pe Interreg.

Interreg are mai multe programe care se concentrează pe transportul durabil, eficiența energetică și inițiativele de protecție a mediului în diferite regiuni europene:

1. Planul de Acțiune pentru Energie Sustenabilă (SEAP): Implementat în Alba Iulia, România, acest plan se concentrează pe creșterea eficienței energetice în clădirile publice, pe sisteme de transport urban durabile și pe modernizarea iluminatului public. Obiectivul este de a reduce semnificativ emisiile de CO2 în întregul oraș. Acest proiect exemplifică angajamentul administrației locale de a reduce consumul de energie și de a spori durabilitatea mediului (Interreg Europe).
2. Interreg Regiunea Marea Nordului: Acest program de cooperare transnațională implică șapte țări și pune accentul pe îmbunătățirea accesibilității, încurajarea transportului durabil și consolidarea dezvoltării mediului. Programul sprijină proiecte care promovează tranzițiile ecologice și reziliența la schimbările climatice, îmbunătățind calitatea generală a vieții și durabilitatea în regiunea Mării Nordului (Interreg Marea Nordului).
3. Programul Periferia Nordică și Arctica (PNA): Concentrându-se pe zonele îndepărtate și slab populate, programul NPA vizează sprijinirea dezvoltării durabile prin consolidarea capacității de inovare, adaptarea la schimbările climatice și utilizarea durabilă a resurselor. Programul promovează cooperarea în părțile cele mai nordice ale Europei și în teritoriile Atlanticului de Nord (Interreg PNA).

Interreg Europe a sprijinit diverse proiecte care au impact asupra sectorului logistic, concentrându-se pe îmbunătățirea sustenabilității, eficienței și integrării tehnologice. Iată câteva exemple notabile:

1. Logistică Urbană Sustenabilă: Această inițiativă urmărește să abordeze provocările logisticii urbane prin încurajarea elaborării de planuri de mobilitate urbană durabilă (SUMP). Orașele explorează politici de reglementare a vehiculelor fără pasageri pentru a reduce emisiile de carbon, poluanții atmosferici și congestionarea traficului. Proiectul pledează pentru integrarea practicilor de logistică urbană nepoluantă, pe măsură ce orașele se confruntă cu o creștere a activităților de logistică determinată de comerțul electronic​​.[10]
2. Bouwhub – Smart Building Logistics: Acest proiect implică un centru logistic în Utrecht, conceput pentru a simplifica distribuția materialelor pentru proiectele de construcții, reducând astfel emisiile de CO2 și îmbunătățind eficiența. Hub-ul organizează materialele pentru mai multe proiecte, reducând volumul livrărilor și coordonând reutilizarea și reciclarea materialelor. Acest lucru nu numai că minimizează traficul și poluarea în centrele orașelor, dar sporește și siguranța și reduce deșeurile pe șantiere​​.[11]
3. RECREATE: Acest proiect vizează IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) regionale din sectorul transporturilor pentru a le stimula capacitatea și competitivitatea. Acesta se concentrează pe sprijinirea IMM-urilor de înaltă tehnologie din sectorul transporturilor pentru a dezvolta și comercializa noi tehnologii, pentru a-și îmbunătăți cunoștințele de piață și pentru a-și îmbunătăți accesul la informații și resurse externe. Obiectivul mai larg al proiectului este de a crește competitivitatea economică în regiuni precum Coventry și Warwickshire, concentrându-se asupra sectoarelor de inginerie auto și de producție a transporturilor​​.[12]

Interreg RD, cunoscut și sub numele de Interreg Regiunea Dunării, sprijină diverse proiecte din sectorul logistic, cu scopul de a spori eficiența, durabilitatea și competitivitatea în întreaga regiune. Iată câteva proiecte din cadrul Interreg DR care se concentrează pe sectorul logistic:

1. SPOTLOG: Acesta se concentrează pe crearea de inovații logistice urbane ecologice și responsabile din punct de vedere social. Acesta implică comunitățile locale în dezvoltarea unor sisteme logistice fără emisii de carbon și utilizează digitalizarea pentru a îmbunătăți serviciile de transport. Proiectul urmărește să promoveze încrederea între părțile interesate și să consolideze instrumentele de politică în vederea atingerii obiectivelor europene de mobilitate incluzivă și neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon​​.[13]
2. EMMA (Îmbunătățirea transportului de marfă mobilitatea și logistica în BSR): Proiectul EMMA este dedicat consolidării transportului fluvial și maritim în regiunea Mării Baltice. Acesta lucrează la îmbunătățirea cadrului politic și operațional pentru transportul pe căile navigabile interioare, ceea ce include sensibilizarea, realizarea de demonstrații pilot și influențarea politicii prin recomandări strategice​​.[14]
3. CoCoBLog (Logistică baltică competentă și competitivă): Acesta urmărește să reducă decalajul dintre abilitățile și competențele logistice actuale și cele necesare în regiunea Mării Baltice. Acest proiect consolidează capacitățile instituționale ale întreprinderilor din sectorul logistic, conducând în cele din urmă la îmbunătățirea performanței logistice și la reducerea disparităților dintre țările din regiune​​.[15]

Interreg Europa Centrală (Interreg CE) este un program de finanțare al Uniunii Europene care sprijină cooperarea între regiunile Europei Centrale pentru a aborda provocările regionale comune. Programul finanțează proiecte care sporesc reziliența și abordează probleme transnaționale, concentrându-se pe inovare, durabilitatea mediului și conectivitatea regională.

Iată câteva proiecte sprijinite de Interreg CE care se concentrează pe sectorul logistic:

1. SOLEZ: Proiectul în sine (SOLEZ) vizează îmbunătățirea mobilității durabile în zonele urbane din Europa Centrală. Acesta se concentrează pe dezvoltarea zonelor cu emisii reduse, a soluțiilor de parcare inteligente și a planurilor de acțiune pentru orașe în vederea creșterii răspândirii practicilor de mobilitate durabilă. Proiectul a dezvoltat diverse instrumente pentru a sprijini orașele în planificarea și punerea în aplicare a logisticii durabile și a soluțiilor de mobilitate​​.[16]
2. TalkNET: Îmbunătățește integrarea și coordonarea între porturi, terminale interioare, operatori de transport și responsabili politici. Proiectul pune accentul pe multimodalitate și ecoinovare, concentrându-se pe optimizarea gestionării nodurilor și pe utilizarea combustibililor alternativi. Acesta a dezvoltat numeroase planuri de acțiune și instrumente de cunoaștere pentru a sprijini aceste obiective, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și durabilitatea rețelelor de transport și logistică din întreaga regiune​​.[17]
3. Food4CE: Deși nu se concentrează direct asupra logisticii generale, Food4CE implică logistica ca parte a obiectivului său mai larg de a sprijini rețelele alimentare alternative (AFN). Acest proiect se concentrează pe logistica alimentară regională, cu scopul de a sprijini sistemele durabile și reziliente de aprovizionare cu alimente prin dezvoltarea de soluții logistice inovatoare și adoptarea electromobilității​​.[18]

Găsiți mai multe apeluri Interreg pe următoarea pagină: https://interreg.eu/call-for-project/

2.2. Prezentare generală a UE și a altor instrumente instituționale internaționale de sprijinire și consultare cu privire la tranziția ecologică a operațiunilor de curierat/postal/livrare.

Schimbarea ecologică în operațiunile de curierat, poștale și de livrare este o prioritate globală, determinată de progresele tehnologice, de modificările de reglementare și de dinamica în continuă evoluție a pieței. Această tranziție către practici mai durabile în sectorul livrărilor este sprijinită și consultată de diverse instituții internaționale și ale UE, printr-o combinație de cadre de reglementare, inovații tehnologice și reforme orientate către piață.

2.2.1. Ghiudl ONU privind acțiunile climatice pentru transporturi

Ghidul ONU privind acțiunile climatice pentru transporturi pune accentul pe o abordare holistică și incluzivă a decarbonizării sectorului transporturilor, esențială pentru alinierea la Acordul de la Paris și pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Acesta subliniază imperativul trecerii la sisteme de transport mai durabile, eficiente și favorabile incluziunii, care să răspundă nevoilor tuturor, inclusiv ale celor mai vulnerabile populații.

Punctele cheie includ:

1. Eforturi de decarbonizare: prioritizarea eliminării treptate a vehiculelor cu motor cu combustie internă până în 2040 și promovarea navelor cu emisii zero ca standard în transportul maritim. Această tranziție necesită efortul colectiv al persoanelor, întreprinderilor și guvernelor de a-și adapta obiceiurile de călătorie, operațiunile comerciale și, respectiv, cadrele de reglementare​​.
2. Incluziune și Siguranță: Improving accessibility to safe and reliable public transport is vital. Efforts should be directed towards making public transport options more convenient and addressing safety issues, particularly those affecting women and girls, to ensure equitable access to mobility for the more than one billion people who currently do not benefit from this service​​.
3. Oportunități Profesionale și Economice: Sustainable transport systems are not only essential for environmental reasons, but also offer significant economic benefits and job creation opportunities. Investments in public transport, for example, generate three times more jobs than building new highways​​.
4. Reziliență și Adaptare: Given that much existing transport infrastructure is exposed to climate-related risks, there is a strong demand for improved resilience planning, risk analysis and increased financing for climate change adaptation, particularly in developing countries​​.
5. Tehnologie și Inovare: Looking ahead to 2050, a fully decarbonized transport sector is envisioned through the adoption of low- and zero-carbon alternatives. Innovations in vehicle technology, clean electrification and the development of zero-emission fuels for various transport modes, together with improved infrastructure, are highlighted as key drivers for this transition.
6. Integrare Digitală: Utilizarea tehnologiilor digitale și a sistemelor avansate de gestionare a datelor este esențială pentru îmbunătățirea conectivității între diferitele moduri de transport, sporirea eficienței, fiabilității și accesibilității călătoriilor și creșterea rezistenței sistemelor la șocurile viitoare.

Ghidul ONU privind acțiunile climatice pentru transporturi solicită un efort de colaborare în toate sectoarele și la toate nivelurile societății pentru a transforma transportul într-un sistem durabil care să sprijine creșterea economică, să îmbunătățească sănătatea publică și să atenueze schimbările climatice. Realizarea acestei viziuni va necesita reforme cuprinzătoare în materie de politici, finanțare și comportament societal în ceea ce privește mobilitatea.[19]

2.2.2. Strategia OCDE pentru transport sustenabil

Strategia OCDE pentru transport durabil, aprobată de miniștrii mediului din țările membre ale OCDE în mai 2001, se concentrează pe trecerea la transportul durabil din punct de vedere al mediului (EST). Aceasta urmărește să sprijine dezvoltarea economică și bunăstarea individuală fără a provoca efecte nejustificate asupra sănătății și mediului sau fără a epuiza resursele finite. Orientările încurajează guvernele să elaboreze și să pună în aplicare strategii care să ia în considerare condițiile lor geografice și socio-economice unice, oferind o abordare dezirabilă pentru sectorul transporturilor, de care ar putea beneficia și alte sectoare în cadrul dezvoltării durabile.[20]

2.2.3. Susținere și Consultanță Internațională

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) subliniază modul în care sectorul serviciilor poștale și de curierat, care joacă un rol crucial în infrastructura globală de comunicații, a suferit schimbări semnificative în ultimele decenii. Aceste schimbări includ reforme orientate spre piață, cum ar fi corporatizarea și privatizarea operatorilor poștali publici și reducerea domeniului de aplicare al monopolurilor poștale. Acordul general al OMC privind comerțul cu servicii (GATS) se aplică serviciilor poștale și de curierat, încurajând liberalizarea și îmbunătățirea accesului pe piață. Progresele tehnologice au condus, de asemenea, la creșterea cererii de livrare de colete, esențială pentru comerțul electronic și pentru gestionarea lanțului de aprovizionare "just-in-time". Organizația Mondială a Comerțului (OMC) se concentrează în principal pe crearea unor cadre comerciale globale libere, previzibile și fără probleme, mai degrabă decât pe sectoare specifice precum transportul durabil. Cu toate acestea, inițiativele sale sprijină indirect transportul durabil prin politici comerciale care încurajează durabilitatea mediului și reduc barierele comerciale pentru tehnologiile ecologice. Pentru strategii și obiective detaliate referitoare la comerț și durabilitatea mediului, vă rugăm să consultați resursele oficiale ale OMC.[21]

2.2.4. Susținere și Consultanță UE

Uniunea Europeană (UE), prin politicile sale de mediu și de transport, influențează în mod semnificativ tranziția ecologică în operațiunile de curierat, poștale și de livrare. Deși în materialele furnizate nu au fost identificate programe specifice la nivelul UE care să vizeze în mod direct durabilitatea operațiunilor de curierat/postal, strategiile globale de mediu ale UE, inclusiv "European Green Deal", cuprind probabil măsuri care sprijină indirect ecologizarea acestui sector. Din punct de vedere istoric, UE a pus accentul pe reducerea emisiilor, promovarea eficienței energetice și încurajarea inovării în domeniul transporturilor și logisticii, ceea ce ar include serviciile de curierat și poștale ca parte a sectorului mai larg al transporturilor.

2.3. Prezentare generală a UE și a altor oportunități internaționale de avansare în carieră în sectorul logisticii urbane ecologice.

Sectorul logisticii urbane ecologice este un domeniu în creștere rapidă, cu diverse domenii care se dezvoltă rapid, cum ar fi gestionarea durabilă a lanțului de aprovizionare, planificarea transportului, integrarea energiei regenerabile, analiza datelor sau gestionarea livrărilor pe ultimul kilometru, toate acestea fiind domenii la fel de importante ale logisticii durabile a transportului de marfă în optimizarea rețelelor logistice pentru a minimiza impactul asupra mediului. Europa pune în aplicare politici și reglementări ambițioase pentru promovarea logisticii urbane durabile, elaborând politici legate de reducerea emisiilor, gestionarea congestionării și transportul alternativ.

În afară de actorii din industrie sau instituțiile academice, agențiile guvernamentale, municipalitățile și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) joacă, de asemenea, un rol important în promovarea și punerea în aplicare a inițiativelor de logistică urbană durabilă. Datorită finanțărilor UE, mai multe întreprinderi nou înființate și instituții de cercetare din Europa cooperează pentru a dezvolta tehnologii și soluții inovatoare în vederea optimizării logisticii transportului urban de marfă, permițând întreprinderilor să mențină practicile de minimizare a impactului asupra mediului, să lucreze la inițiative precum implicarea furnizorilor, reducerea amprentei de carbon, trecerea la moduri de transport mai durabile, gestionarea livrărilor pe ultimul kilometru sau chiar principii etice de aprovizionare și economie circulară.

2.3.1. Instituții de promovare în carieră în sectorul logisticii urbane ecologice:

Instituții academice, centre de cercetare și think tank-uri

Universitățile și instituțiile de cercetare din Europa efectuează cercetări de ultimă oră pe teme legate de logistica urbană ecologică, inclusiv sistemele de transport durabile, operațiunile logistice eficiente din punct de vedere energetic și inițiativele orașelor inteligente. Mai multe universități oferă programe universitare, certificate și cursuri axate pe transportul durabil, logistica urbană și gestionarea lanțului de aprovizionare, acoperind subiecte precum strategiile de logistică ecologică, planificarea transportului, practicile durabile ale lanțului de aprovizionare și gestionarea mediului. Aceste organizații oferă oportunități de colaborare, schimb de cunoștințe.

Institutul Fraunhofer pentru fluxul de materiale și logistică (Germania) se concentrează pe soluții personalizate, specifice companiilor și își însoțește clienții de la planificare la implementare.[22]

Institutul pentru Studii de Transport de la Universitatea din Leeds (Regatul Unit) oferă rezultate de cercetare excelente la nivel internațional, care au impact asupra politicii și practicii în domeniul transporturilor și contribuie la economia și societatea în general.[23]

Cursuri, evenimente, conferințe și ateliere de dezvoltare profesională:

Cursurile, atelierele și seminariile interprofesionale se concentrează asupra logisticii urbane ecologice și a practicilor de transport durabile, cum ar fi optimizarea rutelor, reducerea emisiilor sau gestionarea ecologică a flotelor. În cadrul conferințelor, profesioniștii, cercetătorii, factorii de decizie politică și liderii din industrie discută cele mai recente tendințe, inovații și provocări din sectorul logisticii urbane ecologice.

• Conferința Europeană privind Planurile de Sustenabilitate a Mobilității Urbane (PSMU) https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/urban-transport/sustainable-urban-mobility-planning-and-monitoring_en
• Green Logistics Expo furnizarea unei platforme pentru discuții privind piețele europene și globale și actualizări privind inovațiile tehnologice și de model
  https://greenlogisticsexpo.it/en/

Servicii de consultanță și consiliere:

Organizații internaționale precum Uniunea Europeană sau Organizația Națiunilor Unite și Forumul Internațional al Transporturilor coordonează eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a transportului durabil.

Asociații și rețele industriale:

Aceste comunități vizează schimbul de cunoștințe și dezvoltarea profesională. European Green Cities Network, European Logistics Association (ELA) și World Business Council for Sustainable Development (WBCSD) oferă platforme pentru colaborare și schimb de informații.

• Asociația de Logistică Europeană (elalog.eu)
• Federația Internațională de Achiziții și Management al Aprovizionării (IFPSM) IFPSM | IFPSM
• Societatea Internațională pentru Cercetarea Inventarelor - (isir.hu)
• https://www.etp-logistics.eu/roadmaps-3-2/sustainable-safe-and-secure-supply-chains-2-3-2/
• https://www.itf-oecd.org/urban-logistics-hubs-roundtable

2.3.2. Domenii de avansare în carieră pentru a evolua în cadrul logisticii urbane ecologice

Pentru a spori durabilitatea operațiunilor companiei, colaborarea cu echipele interne, partenerii externi și furnizorii de tehnologie poate ajuta companiile de logistică prin pilotarea și extinderea soluțiilor inovatoare care îmbunătățesc eficiența și reduc emisiile.

Managementul durabil al lanțului de aprovizionare vizează reducerea amprentei de carbon a operațiunilor companiei, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de optimizare a rețelelor lanțului de aprovizionare, implicarea furnizorilor în inițiative de durabilitate, urmărirea și raportarea indicatorilor-cheie de performanță privind impactul asupra mediului, punerea în aplicare a practicilor logistice ecologice, cum ar fi gestionarea eficientă a stocurilor, optimizarea ambalajelor și reducerea deșeurilor.

Managementul sustenabil al flotei utilizează tehnologii pentru îmbunătățirea eficienței în gestionarea și optimizarea flotei de vehicule pentru a minimiza impactul asupra mediului și a reduce emisiile, prin implementarea unor sisteme eficiente de rutare și programare și prin adoptarea unor practici de întreținere durabile.

Managementul conformității de mediu și a problemelor de reglementare poate implica efectuarea de audituri de mediu, gestionarea autorizațiilor și a certificărilor, precum și susținerea politicilor și practicilor care sprijină obiectivele de durabilitate și implicarea în asociații industriale, grupuri de lucru și forumuri de reglementare axate pe durabilitate și administrarea mediului.

Managementul livrărilor last-mile explorează abordări inovatoare, cum ar fi vehiculele electrice, bicicletele de marfă și sistemele de consolidare a livrărilor, pentru a optimiza operațiunile de livrare urbană care implică cooperarea cu actorii locali.

2.3.3. Inițiative europene de mobilitate urbană

Rețeaua CIVITAS oferă finanțare, asistență tehnică și oportunități de schimb de cunoștințe orașelor din Europa pentru a le ajuta să dezvolte și să pună în aplicare soluții inovatoare pentru transportul urban durabil, inclusiv pentru logistica orașelor ecologice, prin promovarea vehiculelor urbane de transport de marfă mai curate și a unei distribuții mai eficiente a mărfurilor.[24]

URBANE va sprijini tranziția către un transport eficient, rezilient, sigur și durabil pe ultimul kilometru.[25]

Platforma Urban Freight (PUF) este o rețea europeană care reunește părți interesate din mediul academic, industrie, guvern și sectorul non-profit pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici în transportul urban de marfă. Aceasta oferă orașelor și regiunilor o platformă pentru abordarea provocărilor, împărtășirea celor mai bune practici și îmbunătățirea colaborării cu întreprinderile, prioritizarea subiectelor și accelerarea soluțiilor inovatoare facilitează discuțiile privind provocările legate de transportul urban de marfă, promovând, de asemenea, colaborarea între membrii POLIS și nu numai pentru soluții durabile.

Ca membră a Alianței pentru Inovare în Logistică în Europa (ETP-ALICE), POLIS încurajează dialogul public-privat prin webinarii online anuale și întâlniri în persoană pentru a concepe soluții de logistică urbană mai curate și mai eficiente.[26]

2.4. Evaluarea instrumentelor digitale și a ghidurilor pentru ecologizarea operațiunilor de curierat/postal/livrare.

Pentru a spori ecologizarea operațiunilor de curierat, poștale și de livrare prin intermediul instrumentelor și ghidurilor digitale, au fost identificate mai multe inițiative și soluții, care promovează durabilitatea și eficiența. Iată câteva exemple-cheie, însoțite de referințe pentru explorare suplimentară:

2.4.1. Software-uri de Optimizare a Rutelor

Programele software de optimizare a rutelor joacă un rol crucial în minimizarea impactului operațiunilor de livrare asupra mediului. Prin planificarea eficientă a rutelor de livrare, aceste instrumente reduc semnificativ kilometrajul și, în consecință, consumul de combustibil și emisiile de carbon. Optimizarea nu include doar calea cea mai scurtă, ci ia în considerare și condițiile de trafic, ferestrele de livrare și capacitatea vehiculelor, asigurând utilizarea cea mai eficientă a resurselor.

Exemple: Routific, Upper Route Planner

Beneficii: Aceste instrumente ajută la reducerea consumului de combustibil și a emisiilor vehiculelor prin optimizarea rutelor de livrare.

Pentru mai multe detalii, puteți vizita Routific website  [27] și Upper Route Planner [28] website.

2.4.2. Calculatoare privind amprenta de carbon

Calculatoarele de amprentă de carbon permit întreprinderilor să își măsoare emisiile în cadrul diferitelor activități, inclusiv logistica și transportul. Prin cuantificarea amprentei lor de carbon, întreprinderile pot identifica zonele cu emisii ridicate și pot elabora strategii privind inițiativele de reducere. Aceste instrumente aderă adesea la standardele internaționale, oferind o metodologie fiabilă pentru urmărirea și raportarea emisiilor.

Exemple: Carbon Trust Calculator

Beneficii: Permite întreprinderilor să își măsoare emisiile de carbon, concentrându-se pe operațiunile de transport și logistică.

Explorează Carbon Trust's tools [29] pentru măsurarea și gestionarea emisiilor.

2.4.3. Vehicule Electrice (EVs) și biciclete electrice

Trecerea la vehiculele electrice (VE) și la bicicletele electrice pentru livrări este un pas important către ecologizarea operațiunilor de curierat și poștale. Companii precum DHL și UPS deschid calea prin încorporarea vehiculelor electrice în flotele lor, reducând emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea, în special în zonele urbane. Bicicletele electrice oferă o alternativă eficientă pentru livrările mici, locale, navigând pe străzile orașului mai eficient decât vehiculele tradiționale.

Beneficii: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării urbane.

Informații detaliate pot fi găsite în rapoartele de durabilitate de pe site-urile corporative ale DHL și UPS.

2.4.4. Ghiduri pentru Sustenabilitate și Bune Practici

Ghidurile și bunele practici ale unor organizații precum Uniunea Poștală Universală (UPU) și perspectivele unor firme de consultanță precum Boston Consulting Group (BCG) oferă un cadru pentru implementarea practicilor durabile în operațiunile de curierat și poștale. Aceste resurse acoperă o gamă largă de subiecte, de la transformarea digitală la adoptarea de strategii logistice ecologice, oferind orientări valoroase pentru companiile care doresc să își reducă impactul asupra mediului.

Beneficii: Oferirea de cadre pentru reducerea impactului asupra mediului, menținând în același timp calitatea serviciilor.

Inițiativele UPU’s [30] și ultimele tendințe BCG's [31] privind durabilitatea oferă orientări cuprinzătoare.

2.4.5. Inovația în ambalare

Soluțiile de ambalare durabile sunt esențiale pentru reducerea deșeurilor și promovarea unei economii circulare. Inovațiile în materie de ambalare, inclusiv utilizarea de materiale biodegradabile sau reciclabile, sunt esențiale pentru minimizarea amprentei de mediu a transportului și a livrării. Companii precum Packhelp se află în fruntea acestei mișcări, oferind opțiuni de ambalare durabile care răspund nevoilor comerțului electronic modern și serviciilor de livrare.

Beneficii: Promovează reducerea producției de deșeuri și sprijină o economie circulară.

Visitează Packhelp [32] pentru exemple de soluții sustenabile de ambalare.

2.4.6. Poșta Digitală și Platforme E-Commerce

Creșterea corespondenței digitale și a platformelor de comerț electronic are potențialul de a reduce semnificativ nevoia de corespondență fizică, reducând utilizarea hârtiei și logistica asociată livrării corespondenței. Prin trecerea la facturi, facturi și comunicări digitale, companiile își pot reduce consumul de hârtie, contribuind la conservarea pădurilor și reducând amprenta de carbon asociată cu corespondența tradițională.

Beneficii: Reducerea utilizării hârtiei și a cererii logistice pentru livrarea corespondenței și gestionarea retururilor de produse.

Articolele de cercetare și rapoartele industriale privind impactul transformării digitale sunt disponibile pe scară largă prin intermediul publicațiilor academice și profesionale.

Adoptarea acestor instrumente și practici contribuie semnificativ la ecologizarea operațiunilor din sectorul de curierat și poștă, aliniindu-se obiectivelor globale de sustenabilitate. Fiecare referință oferă un punct de plecare pentru o explorare mai aprofundată a domeniilor specifice de interes din peisajul sustenabilității și al transformării digitale.

2.5. Referințe

[1] https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en

[2] https://www.eiturbanmobility.eu/about-us/

[3] https://www.eiturbanmobility.eu/horizon-lab/

[4] https://www.eiturbanmobility.eu/academy/masterschool/

[5] https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe_en

[6] https://netzerocities.eu/the-nzc-project/

[7] https://cinea.ec.europa.eu/news-events/news/connecting-europe-facility-2021-2027-adopted-2021-07-20_en

[8] https://cinea.ec.europa.eu/news-events/news/connecting-europe-facility-2021-2027-adopted-2021-07-20_en

[9] https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/programme-environment-and-climate-action-life_en

[10] https://www.interregeurope.eu/find-policy-solutions/policy-briefs/sustainable-urban-logistics

[11] https://www.interregeurope.eu/good-practices/bouwhub-smart-building-logistics

[12] https://projects2014-2020.interregeurope.eu/recreate/

[13] https://www.interregeurope.eu/spotlog

[14] https://interreg-baltic.eu/project/emma/

[15] https://interreg-baltic.eu/project/cocoblog/

[16] https://programme2014-20.interreg-central.eu/Content.Node/SOLEZ.html

[17] https://programme2014-20.interreg-central.eu/Content.Node/TalkNET.html

[18] https://www.interreg-central.eu/event/regional-food-logistics-free-webinar-organized-by-fh-bfi-vienna-and-econsult-as-part-of-the-food4ce-project/

[19] https://unfccc.int/

[20] https://www.oecd-ilibrary.org/environment/oecd-guidelines-towards-environmentally-sustainable-transport_9789264199293-en

[21] https://www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/postal_courier_e/postal_courier_e.htm

[22] https://www.iml.fraunhofer.de/en.html

[23] https://environment.leeds.ac.uk/transport

[24] https://civitas.eu/thematic-areas/urban-logistics

[25] https://www.urbane-horizoneurope.eu/about/what-is-urbane/

[26] https://www.polisnetwork.eu/what-we-do/working-groups/urban-freight/

[27] https://www.routific.com/v3

[28] https://www.upperinc.com/

[29] https://www.carbontrust.com/en-eu

[30] https://www.upu.int/en/Home

[31] https://www.bcg.com/

[32] https://packhelp.com/

 

Verifică-ți cunoștințele

 

3. Planificarea pentru orașe durabile cu ajutorul logisticii urbane ecologice

Modul	A. Guvernanță
Subiect	3. Planificarea pentru orașe durabile cu logistică urbană ecologică
Țintă	Analiza principalelor aspecte ale dezvoltării urbane durabile și ale orașelor durabile, reziliente și inteligente. Prezentarea cadrelor și orientărilor privind mobilitatea urbană durabilă și logistica la nivelul UE. Prezentarea și discutarea unor exemple de punere în aplicare a abordărilor de planificare urbană integrată care implică transportul de marfă.
Rezultatele învățării
Conștientizarea rolului și potențialului transportului de marfă într-un oraș inteligent și durabil și în reziliența la schimbările climatice. Cunoașterea proceselor de planificare (strategică) și alocarea de roluri și responsabilități între părțile interesate (inclusiv companiile de curierat/postal/livrare și autoritățile locale). Analiza critică a practicilor actuale de planificare.

 

Verifică-ți cunoștințele

 

Felicitări pentru finalizarea modulului A al cursului de formare CGG. Nu uitați să împărtășiți realizarea dvs. în social media printr-un share!

4.1. Noi Servicii de Mobilitate: Soluții și modele de afaceri pentru transportul urban

Modul	B. Management
Subiect	4.1 Noi servicii de mobilitate: Soluții și modele de afaceri pentru transportul urban
Țintă	Prezentarea unor abordări inovatoare pentru tranziția ecologică a transportului urban și a serviciilor NewMobility (NMS). Analiza schemelor de guvernanță și a modelelor de afaceri emergente pentru punerea în aplicare a NMS pentru transportul urban de marfă și livrările pe ultimul kilometru.
Rezultatele învățării
Cunoștințe actualizate privind abordările comerciale actuale în domeniul mobilității și transportului urban. Înțelegerea aprofundată a rolului și potențialului NMS pentru servicii de curierat/postal/livrare ecologice și eficiente.

Verifică-ți cunoștințele

4.2. Învățarea prin exemplu #1. Schimb de bune practici privind Noile Servicii de Mobilitate (NSM)

Modul	B. Management
Subiect	4.2 Învățarea prin exemplu #1. Schimb de bune practici privind Noile Servicii de Mobilitate (NSM)
Țintă	Pe baza conținutului de la punctul 4.1, furnizarea de exemple de implementare a modelelor de afaceri bazate pe NMS în transportul urban de marfă și logistica urbană și de integrare a transportului de marfă și de călători în orașe. Discuții privind eficiența și adaptabilitatea exemplelor
Rezultatele învățării
Analiza critică a practicilor și proiectelor actuale de dezvoltare a NMS pentru serviciile de curierat/postal/livrare.

4.2.1. Introducere

În țările în curs de dezvoltare, distribuția urbană a mărfurilor se bazează în mare măsură pe vehiculele rutiere, ceea ce duce la congestionarea frecventă a traficului, parcări inadecvate și zone insuficiente de încărcare și descărcare, toate acestea împiedicând eficiența. Promovată la nivel mondial ca o strategie durabilă, distribuția urbană a mărfurilor prin moduri ecologice are un potențial semnificativ de reducere a congestionării și a poluării rezultate din practicile actuale de distribuție a mărfurilor (Singh & Gupta, 2020).

Alianța pentru Decarbonizarea Transporturilor prezintă 15 provocări distincte pentru realizarea transportului urban de marfă cu emisii zero și propune două sau mai multe soluții pentru abordarea fiecărei provocări. În timp ce unele soluții se concentrează asupra progreselor tehnologice, cum ar fi achiziționarea, utilizarea și încărcarea vehiculelor electrice cu baterii, majoritatea vizează remedii pentru barierele structurale și practicile comportamentale. În mod similar, Maxner, Dalla Chiara și Goodchild (2022) clasifică diferitele strategii de decarbonizare pentru transportul urban de marfă în trei grupe:

1. tehnologia vehiculelor,
2. strategii operaționale, și
3. intervenții ale administrației municipale.

În plus, Forumul Economic Mondial oferă o prezentare cuprinzătoare a 24 de intervenții prioritizate menite să faciliteze tranziția ecosistemului de livrare pe ultimul kilometru. Aceste intervenții includ aspecte precum modificarea vehiculelor, metode de livrare sigure, deplasarea clienților, eforturi de consolidare, ajustări ale ultimului traseu și îmbunătățiri ale mediului de livrare. Împreună, aceste publicații prezintă gama variată de abordări pentru promovarea tranzițiilor durabile în transportul urban de marfă și oferă numeroase exemple de inovații tehnologice și schimbări de comportament (Ystmark Bjerkan & Babri, 2024).

Schimbările tehnologice presupun în primul rând înlocuirea unei tehnologii cu alta. În domeniul transportului urban de marfă, acest lucru ar putea implica înlocuirea dubițelor și camioanelor alimentate cu combustibili fosili cu vehicule electrice, vehicule alimentate cu combustibili alternativi, vehicule Euro6 sau biciclete cargo. Cercetările anterioare au explorat pe larg noile tehnologii și vehicule pentru transportul urban de marfă. Bicicletele electrice sunt propuse ca substitut pentru vehicule atunci când este fezabil din punct de vedere al limitării vitezei și capacității (Bosona, 2020). În timp ce utilizarea dronelor pentru livrarea de mărfuri a fost investigată în principal în zonele rurale, există potențial pentru livrarea pe bază de drone și în mediul urban.

Cercetarea în domeniul managementului operațiunilor, al managementului lanțului de aprovizionare și al ingineriei industriale a explorat în mod predominant metodele de optimizare a practicilor operaționale. Aceste metode includ maximizarea factorului de încărcare, optimizarea rutelor și ajustarea dimensiunilor loturilor (Pan et al., 2021). În plus, studiile au demonstrat că livrarea în afara orelor de program poate reduce efectiv emisiile din transportul urban de marfă (Holguín-Veras et al., 2018).

4.2.2. Utilizarea vehiculelor electrice ușoare de transport marfă (LEFVs) (Díaz-Ramírez et al., 2023)

Integrarea vehiculelor electrice ușoare de marfă (LEFV) reprezintă un pas fundamental către realizarea unei rețele de distribuție urbană mai durabile, dar se confruntă cu numeroase provocări nerezolvate. Printre acestea se numără:

1. Determinarea combinației optime de tehnologii pentru vehicule (cum ar fi combustibilul și energia electrică) pentru a se alinia la infrastructura de mobilitate urbană actuală și viitoare (inclusiv benzile de circulație, stațiile de încărcare și disponibilitatea energiei electrice)).
2. Stabilirea unor locații strategice pentru centrele urbane de distribuție pentru a sprijini eficient operațiunile din regiunea desemnată.
3. îmbunătățirea performanțelor LEFV pentru a reduce costurile operaționale și pentru a atenua emisiile de poluanți atmosferici, congestionarea traficului și nivelurile de zgomot în zonele urbane.
4. Elaborarea unor strategii de comunicare eficiente pe baza experiențelor anterioare de punere în aplicare.

Se preconizează că bicicletele și triciclurile de marfă cu asistență electrică, denumite în continuare vehicule electrice ușoare de marfă (LEFV), vor prezenta performanțe superioare în distribuția pe ultimul kilometru. Acest lucru este evidențiat de reducerea timpilor și a costurilor de parcare, de reducerea cheltuielilor de proprietate, de îmbunătățirea fiabilității livrării, de reducerea numărului de coliziuni grave și de reducerea emisiilor de poluanți atmosferici. Cu toate acestea, utilizarea lor implică și anumite limitări, în special în ceea ce privește dimensiunea zonei de livrare, lungimea traseului, densitatea cererii, provocările topografice și constrângerile de reglementare. În conformitate cu exemplul european, guvernele din America Latină alocă, de asemenea, resurse pentru îmbunătățirea infrastructurii urbane favorabile bicicletelor, inclusiv extinderea pistelor pentru biciclete. Aceste investiții vizează promovarea metodelor de transport ecologice, în special în zonele dens populate.

Maximizarea avantajelor vehiculelor electrice (VE) în logistică se bazează pe recunoașterea nuanțelor diferitelor contexte (EUFAL, 2022). Astfel, în 2020 a fost inițiată inițiativa europeană EUFAL (European Electric Urban Freight and Logistics). Aceasta servește drept platformă de partajare a cunoștințelor, echipând companiile care doresc să integreze vehiculele electrice în flotele lor cu instrumente valoroase adaptate diferitelor faze ale procesului (Díaz-Ramírez et al., 2023).

Vehiculele electrice ușoare de transport de marfă (LEFV) sunt considerate din ce în ce mai mult ca o soluție de livrare durabilă, în special ca răspuns la înăsprirea reglementărilor privind emisiile în zonele urbane, asigurând accesul continuu. Această semnificație este subliniată de stabilirea în perspectivă a zonelor cu emisii zero până în 2030 în anumite orașe europene, împreună cu măsuri mai concrete anticipate până în 2025 în centrele urbane olandeze. În plus, în zonele dens populate și greu accesibile din centrul orașelor și din cartiere, vehiculele mai mici oferă avantaje în ceea ce privește accesul mai ușor și mai rapid. În plus, atunci când sunt combinate cu eforturile de a minimiza timpii de execuție și de a optimiza factorii de încărcare a vehiculelor, intră în joc și considerente operaționale și economice. Dincolo de aceste aspecte practice, la interesul comercial din ce în ce mai mare pentru LEFV contribuie și alți factori, inclusiv angajamentele față de responsabilitatea socială a întreprinderilor, precum și oportunitățile de diferențiere și specializare a întreprinderilor (Kin et al., 2024).

Un vehicul electric ușor de marfă (LEFV) cuprinde o serie de opțiuni de transport, inclusiv biciclete, mopede sau vehicule compacte echipate cu mecanisme electrice de susținere sau de acționare, concepute pentru transportul de mărfuri și persoane la viteze limitate. În general, vehiculele LEFV sunt caracterizate prin funcționarea silențioasă, flexibilitatea în utilizare, lipsa emisiilor și amprenta spațială mai mică în comparație cu vehiculele de transport convenționale.

Emergența pieței LEFV este paralelă cu cea a dubițelor electrice (BEV-N1). LEFV-urile cuprind o gamă variată de vehicule produse în principal de producători mici. De-a lungul timpului, piața a înregistrat o creștere a varietății de LEFV-uri disponibile, împreună cu îmbunătățiri ale capacității de încărcare, autonomiei și capacității de utilizare a acestora. În ciuda acestor progrese, există în continuare un grad de ezitare în rândul profesioniștilor din domeniul logisticii cu privire la adoptarea LEFV. LEFV-urile sunt clasificate în trei grupe distincte:

Explicarea adoptării LEFV-urilor presupune luarea în considerare a unei interacțiuni complexe de factori. Narayanan & Antoniou (2022) oferă un cadru cuprinzător care cuprinde șase elemente care influențează penetrarea bicicletelor de transport marfă:

• Operațiuni: Aceasta cuprinde factori precum tipul de mărfuri transportate, densitatea livrărilor și zona deservită.
• Vehicular: Factori legați de vehiculul în sine, inclusiv caracteristici precum protecția împotriva intemperiilor, prețul și autonomia.
• Infrastructură: Aceasta implică considerații precum starea infrastructurii de ciclism, morfologia zonei urbane, disponibilitatea spațiilor de depozitare (pe timp de noapte) și infrastructura de încărcare.
• Forța de muncă: Factorii demografici precum creșterea vârstei, nivelul veniturilor și nivelul scăzut de educație pot avea un impact negativ asupra dorinței de a adopta un cargobike.
• Organizațional: Aceasta include aspecte precum atitudinile față de durabilitate, sprijinul managerial, interesul pentru inovarea tehnologică și beneficiile operaționale și intangibile percepute.
• Politici și planificare urbană: Această categorie cuprinde factori precum restricțiile de reglementare, politicile de parcare, sistemele de testare și stimulentele monetare menite să promoveze adoptarea LEFV.

4.2.3. Exemple de mopede și vehicule compacte, însoțite de imagini pentru a ilustra caracteristicile lor unice

Mopede:

• Microautoturisme: Microautoturismele reprezintă cea mai mică categorie de autovehicule încă în producție în prezent. Acestea fac legătura între motociclete și automobile, fiind adesea propulsate de motoare de motocicletă. Printre exemple se numără Fiat 500 și Peel P50 (considerată cea mai mică mașină de serie fabricată vreodată).
• Autoturisme micro electrice: Ușoare și ideale pentru motoare electrice cu putere mai mică. Exemplele includ Renault Twizy și Tazzari Zero.
• Microautoturisme cu trei roți: Unele microautoturisme au o configurație cu trei roți, cum ar fi Peel P50

Vehicule Compacte:

• Autoturisme subcompacte: Mai mici decât mașinile compacte, acestea oferă un echilibru între spațiu și eficiență. Exemplele includ Mini Hatch, Ford Fiesta și Toyota Yaris.
• Autoturisme Compacte: Aceste vehicule versatile se potrivesc unei game variate de forme ale corpului. Modelele populare includ Volkswagen Golf, Honda Civic și Hyundai Elantra.

În consecință, atât mopedele, cât și vehiculele compacte joacă un rol important în mobilitatea urbană, oferind opțiuni de transport eficiente și practice. (https://lemonbin.com)

 

Potențialul bicicletelor electrice de transport marfă (E-CBs)

Având în vedere că piața actuală a automobilelor electrice, în special a modelelor mai mari, rămâne limitată, atenția se îndreaptă către introducerea vehiculelor electrice mai mici, cum ar fi bicicletele electrice de marfă (E-CB). Aceste vehicule sunt discutate ca o opțiune convingătoare pentru îmbunătățirea sustenabilității transportului urban (Lenz & Riehle, 2012). E-CB-urile sunt deosebit de promițătoare deoarece oferă o capacitate de încărcare mai mare și posibilitatea de a acoperi distanțe mai mari în comparație cu bicicletele de transport de marfă tradiționale cu propulsie umană, abordând limitări-cheie precum autonomia, capacitatea de încărcare utilă și oboseala șoferului.

Acest model special, cunoscut sub numele de "Long John", are o cutie de marfă poziționată între roțile din față și ghidon. De obicei, acesta este preferat de curieri pentru transporturile de la un punct la altul în locul triciclurilor.  Pentru a determina potențialul de succes al unui nou tip de vehicul pe piața logisticii curieratului urban, este esențial să se înțeleagă structurile actuale influențate de cererea de transporturi cu bicicleta și cu mașina.

Deși serviciile de curierat reprezintă un segment mai mic în cadrul industriei logistice în comparație cu altele, există o cerere semnificativă pentru aceste servicii de transport premium, în special în centrele urbane cu activitate economică puternică. De-a lungul zilei, întâlnirea curierilor pe bicicletă sau cu mașina pe străzile orașelor europene este un lucru obișnuit. Mesagerii auto și cei pe bicicletă concurează direct între ei, deoarece piețele lor se intersectează în mare măsură din punct de vedere spațial, temporal și al tipurilor de bunuri transportate. Pentru livrările la scară mică, cum ar fi produsele media, documentele, piesele de schimb sau eșantioanele de laborator, sarcina utilă maximă a unei mașini este rareori necesară.

Bicicletele electrice de transport marfă (E-CB) reprezintă un mod de transport inovator pentru expedierile de curierat. Situate între biciclete și autoturisme în ceea ce privește costul, capacitatea de încărcare utilă și autonomia, E-CB au potențial pe piață. Zonele urbane, care se confruntă cu aglomerația și accesul restricționat din cauza zonelor de mediu sau a constrângerilor legate de timpul de livrare, sunt susceptibile de a oferi cele mai promițătoare oportunități pentru E-CB. Rămâne de văzut în ce măsură E-CB pătrund pe piețele existente de transport de biciclete și mașini sau dacă creează un nou segment de piață. Alte cercetări ar putea pune în lumină modul în care adoptarea E-CB va fi influențată de tendințele mai largi de pe piața serviciilor de curierat, de curierat rapid și de coletărie (CEP), cum ar fi creșterea livrărilor de la întreprindere la consumator (B2C), practicile de microconsolidare sau cererea de servicii logistice de înaltă calitate, cum ar fi livrarea în aceeași zi (Gruber et al., 2014).

Referințe

Bjerkan, K. Y., Sund, A. B., & Nordtømme, M. E. (2014). Stakeholder responses to measures green and efficient urban freight. Research in Transportation Business & Management, 11, 32–42. https://doi.org/10.1016/j.rtbm.2014.05.001 

Bosona, T. (2020). Urban Freight Last Mile Logistics—Challenges and Opportunities to Improve Sustainability: A Literature Review. Sustainability, 12(21), Article 21. https://doi.org/10.3390/su12218769

Díaz-Ramírez, J., Zazueta-Nassif, S., Galarza-Tamez, R., Prato-Sánchez, D., & Huertas, J. I. (2023). Characterization of urban distribution networks with light electric freight vehicles. Transportation Research Part D: Transport and Environment, 119, 103719. https://doi.org/10.1016/j.trd.2023.103719

Galambos, K. J., Palomino-Hernández, A. B., Hemmelmayr, V. C., & Turan, B. (2024). Sustainability initiatives in urban freight transportation in Europe. Transportation Research Interdisciplinary Perspectives, 23, 101013. https://doi.org/10.1016/j.trip.2023.101013

Gruber, J., Kihm, A., & Lenz, B. (2014). A new vehicle for urban freight? An ex-ante evaluation of electric cargo bikes in courier services. Research in Transportation Business & Management, 11, 53–62. https://doi.org/10.1016/j.rtbm.2014.03.004

Holguín-Veras, J., Encarnación, T., González-Calderón, C. A., Winebrake, J., Wang, C., Kyle, S., Herazo-Padilla, N., Kalahasthi, L., Adarme, W., Cantillo, V., Yoshizaki, H., & Garrido, R. (2018). Direct impacts of off-hour deliveries on urban freight emissions. Transportation Research Part D: Transport and Environment, 61, 84–103. https://doi.org/10.1016/j.trd.2016.10.013

Kin, B., Ploos van Amstel, W., & Fransen, R. (2024, March 21). Light electric vehicles: Beyond the hype.

Pan, S., Zhou, W., Piramuthu, S., Giannikas, V., & Chen, C. (2021). Smart city for sustainable urban freight logistics. International Journal of Production Research, 59(7), 2079–2089. https://doi.org/10.1080/00207543.2021.1893970

Singh, M., & Gupta, S. (2020). Urban rail system for freight distribution in a mega city: Case study of Delhi, India. Transportation Research Procedia, 48, 452–466. https://doi.org/10.1016/j.trpro.2020.08.052

Vienažindienė, M., Tamulienė, V., & Zaleckienė, J. (2021). Green Logistics Practices Seeking Development of Sustainability: Evidence from Lithuanian Transportation and Logistics Companies. Energies, 14(22), Article 22. https://doi.org/10.3390/en14227500

Ystmark Bjerkan, K., & Babri, S. (2024). Transitioning e-commerce: Perceived pathways for the Norwegian urban freight sector. Research in Transportation Economics, 103, 101391. https://doi.org/10.1016/j.retrec.2023.101391

Connected and Automated Transport (Article): Research and Innovation Capacity in Europe, September 2020, authors: Konstantinos Gkoumas, Mitchell van Balen, Anastasios Tsakalidis, Ferenc Pekar

https://lemonbin.com

https://www.bing.com

https://www.pinterest.at

5.1. Mobilitatea conectată și automatizată și logistica orașelor viitorului

Modul	B. Management
Subiect	5.1 Mobilitatea conectată și automatizată și logistica orașelor viitorului
Țintă	Prezentarea tendințelor tehnologice pentru tranziția digitală a transportului urban și mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată (CCAM). Analiza contribuției potențiale a CCAM la formularea de standarde avansate pentru serviciile de curierat/postal/livrare și a provocărilor aferente.
Rezultatele învățării
Cunoștințe actualizate privind tendințele tehnologice viitoare în domeniul mobilității urbane și al transportului de mărfuri. Înțelegerea aprofundată a rolului și potențialului CCAM pentru tranziția digitală și ecologică a operațiunilor eficiente de curierat/postal/livrare.

Verifică-ți cunoștințele

 

5.2. Învățarea prin exemplu #2. Schimb de bune practici privind transportul conectat și automatizat  (CAT)

Modul	B. Management
Subiect	5.2 Învățarea prin exemplu #2. Schimb de bune practici privind transportul conectat și automatizat  (CAT)
Țintă	Pe baza conținutului de la punctul 5.1, furnizarea de exemple de testare și implementare a soluțiilor de transport urban de marfă conectat și automatizat. Discuții privind eficiența și adaptabilitatea exemplelor
Rezultatele învățării
Analiza critică a practicilor și proiectelor actuale de adoptare a soluțiilor de transport conectate și automatizate pentru serviciile de curierat/postal/livrare.

5.2.1. 1. Introducere

Vehiculele autonome au fost un subiect important în ultimii ani. Tehnologiile de transport conectat și automatizat (CAT) joacă un rol crucial în creșterea eficienței și siguranței transporturilor. Acestea facilitează fluidizarea traficului, optimizează utilizarea infrastructurii și a transportului public și promovează soluții de transport multimodale. Cercetarea și inovarea în domeniul transporturilor s-au axat din ce în ce mai mult pe tehnologiile CAT, atât în cadrul întreprinderilor private, cât și în sectorul public. În timp ce nivelurile inferioare de conectivitate și automatizare sunt deja o realitate, este esențială continuarea testelor pentru niveluri mai avansate. Sunt în curs de desfășurare demonstrații pilot ale tehnologiilor CAT, care pun accentul pe pregătirea tehnologică, fiabilitatea și siguranța în scenarii de transport complexe. (Articol: Transport conectat și automatizat: Capacitatea de cercetare și inovare în Europa, septembrie 2020, autori: Konstantinos Gkoumas, Mitchell van Balen, Anastasios Tsakalidis, Ferenc Pekar).

Cu toate acestea, CAT prezintă, de asemenea, provocări pentru toate modurile de transport. Aceste provocări cuprind dezvoltarea de tehnologii hardware și software, infrastructura vehiculelor, comunicarea datelor, nivelurile de luare a deciziilor și validarea acestor inovații prin teste reale în scenarii de mobilitate individuală, transportul de călători și logistica mărfurilor.

În transportul rutier, înțelegerea și abordarea interacțiunii dintre șoferi, pasageri și alți utilizatori ai drumurilor cu vehiculele automatizate este esențială în timpul procesului de inginerie. În plus, longevitatea materialului rulant și a infrastructurii feroviare, variațiile sistemelor moștenite și diversele norme operaționale din țările europene pot afecta viteza de implementare a sistemelor conectate și automatizate.

În timp ce tehnologiile automatizate de control de la distanță au fost adoptate din ce în ce mai mult în transportul pe apă, aplicarea lor s-a concentrat în principal pe testare, cu livrări limitate de nave folosind aceste tehnologii.

Foaia de parcurs a Agendei strategice pentru cercetare și inovare în domeniul transporturilor (STRIA) pentru transportul conectat și automatizat în 2019 se bazează pe și extinde inițiativele de cercetare și inovare prezentate în Foaia de parcurs STRIA CAT din 2017. Aceasta subliniază acțiunile necesare pentru a aborda provocările și lacunele din domeniul CAT în sectorul european al transporturilor. (https://trimis.ec.europa.eu)

5.2.2 Calea principală de cercetare și inovare

Foaia de parcurs privind transportul conectat și automatizat (CAT) se axează pe acțiuni strategice menite să dezvolte tehnologii și să faciliteze implementarea rapidă a acestora. Aceasta asigură competitivitatea industriei europene și încurajează inovațiile potențial transformatoare care ar putea conduce la noi servicii de transport. În plus, această foaie de parcurs contribuie la obiectivele de decarbonizare a sectorului european al transporturilor, aliniindu-se obiectivelor UE în materie de energie și climă. Foaia de parcurs prezintă pași specifici pentru a aborda lacunele și a valorifica oportunitățile legate de CAT în Europa. Având în vedere transportul rutier, feroviar și pe apă, fiecare mod are dimensiuni spațiale, cerințe tehnologice, infrastructură fizică, interacțiuni umane și cadre comerciale și juridice distincte. (https://trimis.ec.europa.eu/)

Current developments

• Mulți producători de automobile și camioane dezvoltă și lansează vehicule cu un grad mai ridicat de automatizare. Un număr tot mai mare de autovehicule europene sunt deja echipate cu tehnologii de automatizare parțială, iar următorul pas este introducerea vehiculelor în care șoferul poate alege dacă să conducă sau nu. Pe autostrăzile din Europa se testează camioanele automatizate și plutonarea camioanelor. Au fost demonstrate concepte de transport public automatizat ușor de utilizat. Conectivitatea permite și va extinde în continuare performanța vehiculelor automatizate prin accesibilizarea informațiilor distribuite și a datelor mari.
• Tehnologiile CAT sunt deja încorporate în transportul feroviar, cum ar fi sistemele de metrou, iar în unele orașe pot fi găsite, de asemenea, sisteme automatizate de transport feroviar fără șofer. Cu toate acestea, din cauza unui sector feroviar european diversificat, implementarea tehnologiilor CAT este lentă și reduce competitivitatea.
  Agenda strategică de cercetare și inovare feroviară și foile de parcurs aferente pentru diferite părți ale sistemelor feroviare, precum și planul de acțiune multianual al inițiativei Shift2Rail abordează mai multe aspecte ale automatizării și conectivității.
• Automatizarea navelor este foarte avansată, majoritatea navelor moderne fiind echipate cu sisteme precum radare de detectare a țintelor, piloți automați și piloți de urmărire care utilizează poziționarea prin satelit. Au fost făcute unele demonstrații de nave autonome, dar tehnologia se află încă la un nivel scăzut de pregătire. Siguranța este un domeniu principal în care se așteaptă ca automatizarea să aducă îmbunătățiri, cum ar fi abordarea în continuare a factorului uman.

O mai bună integrare a datelor și o mai bună monitorizare vor permite CAT să contribuie la o industrie europeană a transportului maritim competitivă și să îmbunătățească securitatea în sistemele de transport. Cu toate acestea, conectivitatea digitală este o condiție prealabilă pentru îmbunătățiri suplimentare în vederea creșterii capacității și a acoperirii. (https://trimis.ec.europa.eu/)

5.2.3. Exemple din lumea reală

Exemple de concepte de livrare automată a mărfurilor în mediul urban

Aceste inovații vizează creșterea eficienței, reducerea congestionării și îmbunătățirea serviciilor de livrare pe ultimul kilometru în zonele urbane.

Vehicule de livrare automatizate

Aceste vehicule operează în diverse medii, inclusiv trotuare, drumuri private și drumuri publice. Ele servesc unor scopuri diferite, cum ar fi livrarea la domiciliu, depozitele mobile și magazinele cu amănuntul itinerante. Tehnologiile fundamentale permit automatizarea acestora.

(https://transportgeography.org/contents/geography-city-logistics/autonomous-vehicles-urban-deliveries/)

Clasificarea automatizării livrărilor urbane:

Drone: Dronele aeriene sunt, de asemenea, utilizate pentru livrările urbane, în special în zonele cu trafic aglomerat sau teren dificil.

DHL EXPRESS LANSEAZĂ PRIMUL SĂU SERVICIU REGULAT DE LIVRARE URBANĂ CU DRONE COMPLET AUTOMATIZAT ȘI INTELIGENT

• DHL Express și Ehang au încheiat un parteneriat strategic în China pentru a realiza o inovație majoră în logistica inteligentă

• Soluția include încărcarea și descărcarea complet autonome și va crește eficiența și rentabilitatea cu un consum mai mic de energie

• Companiile intenționează să dezvolte și să modernizeze în continuare soluțiile inteligente de livrare cu drone pentru livrarea pe ultimul kilometru

DHL Express, cel mai important furnizor internațional de servicii de livrare expres din lume, și EHang, cea mai importantă companie de vehicule aeriene autonome inteligente din lume, au încheiat un parteneriat strategic pentru a lansa împreună o soluție de livrare inteligentă cu drone, complet automatizată și inteligentă, pentru a face față provocărilor legate de livrarea pe ultimul kilometru în zonele urbane din China.

Traseul recent personalizat, conceput exclusiv pentru un client DHL, se întinde pe aproximativ opt kilometri între locația clientului și centrul de servicii DHL din Liaobu, Dongguan, provincia Guangdong. Utilizând vehiculul aerian fără pilot (UAV) de ultimă generație al EHang din seria Falcon recent lansată, această soluție inteligentă de livrare cu dronă depășește provocările reprezentate de condițiile rutiere complexe și de congestionarea traficului urban. În special, aceasta reduce semnificativ timpul de livrare într-un singur sens de la 40 de minute la doar opt minute, ceea ce duce la economii de până la 80 % pe livrare. În plus, în comparație cu transportul rutier tradițional, se mândrește cu un consum redus de energie și o amprentă de carbon mai mică.

Drona inteligentă EHang Falcon, echipată cu opt elice pe patru brațe, încorporează mai multe sisteme redundante pentru backup complet și dispune de module de control al zborului inteligente și sigure. Capacitățile sale de înaltă performanță includ decolare și aterizare verticală, GPS precis și identificare vizuală, planificare inteligentă a traiectoriei de zbor și zbor complet automatizat cu conectivitate la rețea și planificare în timp real. Aceste drone, capabile să transporte până la 5 kilograme de marfă pe zbor, decolează și aterizează pe dulapuri inteligente special concepute care facilitează încărcarea și descărcarea complet autonome a transporturilor. Aceste dulapuri se integrează perfect în procesele automatizate, cum ar fi sortarea, scanarea și depozitarea corespondenței expres, și dispun chiar de caracteristici avansate, cum ar fi recunoașterea facială și scanarea actelor de identitate.

Această soluție inovatoare de livrare cu drone inteligente nu numai că îmbunătățește capacitățile de livrare ale DHL, dar revoluționează și experiența clienților în sectorul logistic. Aceasta deschide noi căi pentru o creștere durabilă și contribuie semnificativ la economie. Având în vedere proeminența crescândă a operațiunilor comerciale B2C și a serviciilor de livrare în China, utilizarea dronelor pentru livrarea expres oferă o soluție ingenioasă pentru a satisface cererea în creștere de livrări urgente, în special pentru livrarea pe ultimul kilometru în zonele urbane.

Pe baza lansării cu succes în China a primei sale soluții de livrare inteligente și complet automatizate cu ajutorul dronelor, DHL își menține angajamentul de a identifica noi rute care să răspundă nevoilor clienților care caută servicii personalizate și soluții logistice. Colaborând îndeaproape cu EHang, DHL își propune să dezvolte o a doua generație de drone în viitorul apropiat, sporind în continuare capacitatea și raza de acțiune pentru livrarea expres operată de drone.

(Press Release: Bonn/Guangzhou (China), 05/16/2019, https://www.dhl.com/)

 

DRONELE AMAZON PENTRU LIVRĂRI URBANE

Amazon Prime Air a lucrat cu sârguință pentru a realiza livrări cu drone. Provocarea constă în livrarea rapidă a articolelor către clienți - rapid, rentabil și, cel mai important, în siguranță - în mai puțin de o oră. Ultima lor dronă, MK27-2, reprezintă un pas semnificativ către atingerea acestui obiectiv.

MK27-2 are un design hexagonal, oferind șase grade de libertate pentru stabilitate în timpul zborului. În plus, elicele sale au fost meticulos realizate pentru a minimiza undele sonore de înaltă frecvență, rezultând o funcționare mai silențioasă.

Roboți de trotuar: Acești roboți autonomi funcționează pe trotuare și sunt concepuți pentru livrări pe ultimul kilometru.

Roboții livrează acum la Universitatea de Stat din Missouri

Roboții autonomi oferă acum servicii de livrare a alimentelor în campusul Universității de Stat din Missouri. Acești douăzeci de roboți autonomi, lansați în colaborare cu Chartwells Higher Education, pot livra mese și băuturi de la diverse restaurante din campus, inclusiv Einstein Bros. Bagels, Subway, Panda Express și Market Cafe 1905, în orice locație din campusul principal. Utilizatorii trebuie doar să își facă comenzile prin intermediul unei aplicații și să lase un ac care să indice locul în care doresc să le fie trimisă livrarea. La sosirea robotului, utilizatorii primesc o alertă, întâlnesc robotul și îl deblochează prin intermediul aplicației. Procesul de livrare durează de obicei doar câteva minute, în funcție de meniul comandat și de distanța pe care robotul trebuie să o parcurgă.

În viitorul apropiat, acest serviciu se va integra, de asemenea, cu planul de masă al studenților. Acești roboți autonomi sunt deja operaționali în campusuri din întreaga țară, inclusiv la Bowling Green State University, University of Houston, University of Utah și University of Idaho. De la lansarea lor, toate campusurile au extins numărul de roboți, opțiunile de masă și orele de funcționare pentru a satisface cererea tot mai mare pentru această soluție inovatoare de livrare de alimente.

(Company News, FER Edit, September 15, 2022, https://www.fermag.com/articles/robots-now-delivering-at-missouri-state-university/)

Roboți de trotuar: Aceste vehicule utilizează infrastructura rutieră și pot naviga pe străzi.

Highways England folosește un ROBOT autonom pentru a vopsi liniile albe.

Highways England a introdus o soluție inovatoare pentru accelerarea lucrărilor rutiere: un robot autonom conceput special pentru vopsirea liniilor. Spre deosebire de metoda tradițională care ar necesita doi ingineri umani o săptămână întreagă, acest robot care economisește timp poate marca o secțiune de drum în doar patru ore. Dezvoltat de antreprenorul WJ, premarkerul robotizat utilizează o tehnologie de poziționare precisă pentru a identifica unde trebuie vopsite liniile albe. Recent, acesta a marcat cu succes o secțiune de opt mile a autostrăzii M6 din Staffordshire într-un interval de timp extrem de scurt. Eficiența robotului câștigă popularitate în rândul contractorilor Highways England, deoarece a fost implementat și pe alte rute importante, cum ar fi A14 Cambridge to Huntingdon, M4, M1 și M60

(Richard Aucock, JANUARY 2, 2020, Highways England is using an autonomous ROBOT to paint white lines (motoringresearch.com)

5.2.4. Referințe

Connected and Automated Transport (Article): Research and Innovation Capacity in Europe, September 2020, authors: Konstantinos Gkoumas, Mitchell van Balen, Anastasios Tsakalidis, Ferenc Pekar

https://trimis.ec.europa.eu

Press Release: Bonn/Guangzhou (China), 05/16/2019, https://www.dhl.com

Company News, FER Edit, September 15, 2022, https://www.fermag.com/articles/robots-now-delivering-at-missouri-state-university

Richard Aucock, JANUARY 2, 2020, Highways England is using an autonomous ROBOT to paint white lines (motoringresearch.com)

International Journal of Production Research, Volume 59, 2021, Issue 7 https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00207543.2021.1893970

Company News, FER Edit, September 15, 2022, https://www.fermag.com/articles/robots-now-delivering-at-missouri-state-university/

https://www.aboutamazon.com/news/transportation/amazon-prime-air-prepares-for-drone-deliveries

 

Felicitări pentru finalizarea modulului B al cursului de formare CGG. Nu uitați să împărtășiți realizarea dvs. în social media printr-un share!

6. Aplicații Big Data și de partajare a informațiilor pentru logistica urbană

Modul	C. Funcționare
Subiect	6. Aplicații Big Data și de partajare a informațiilor pentru logistica urbană
Țintă	Analiza principalelor concepte și considerații legate de big data și schimbul de informații. Prezentarea practicilor uzuale în punerea în aplicare a colectării, gestionării și partajării datelor de tip big data pentru a îmbunătăți logistica urbană. Furnizarea și discutarea de exemple de utilizare a partajării datelor (mari) în operațiunile de transport prin curierat/postal/livrare.
Rezultatele învățării
Conștientizarea rolului și potențialului big data și al schimbului de informații pentru logistica urbană și transportul urban de marfă. O mai bună înțelegere a cerințelor și a provocărilor legate de utilizarea opțiunilor de partajare a datelor și a informațiilor pentru a sprijini luarea de decizii în cunoștință de cauză. Analiza critică a practicilor și tendințelor actuale.

Verifică-ți cunoștințele

7.1. Ecologizarea serviciilor de curierat/postal/livrare: Operațiuni de transport

Modul	C. Funcționare
Subiect	7.1 Ecologizarea serviciilor de curierat/postal/livrare: Operațiuni de transport
Țintă	Prezentarea diferitelor metode și abordări pentru a realiza ecologizarea operațiunilor de transport prin curierat/postal/livrare. Analiza impactului potențial al diferitelor metode asupra eficacității, eficienței și durabilității operațiunilor de transport.
Rezultatele învățării
Cunoașterea aprofundată a unei serii de alternative pentru ecologizarea diferitelor operațiuni de transport. Înțelegerea problemelor practice și a preocupărilor legate de aplicarea operațiunilor de transport ecologice.

Serviciile de transport încearcă să devină din ce în ce mai ecologice. Metodele utilizate variază în funcție de obiectivele lor, de mărimea companiilor, precum și de cerințele fiecărei regiuni. Mai jos vor fi prezentate câteva dintre metodele utilizate de companiile de livrare, curierat și poștă.

7.1.1. Crowdsourced ca metodă de reducere a rutelor inutile.

Un serviciu de livrare foarte răspândit este cel de livrare de alimente. Unele companii online de livrare a alimentelor încearcă să conecteze în mod eficient clienții cu o gamă largă de restaurante prin utilizarea unei flote de curieri colectivă. Acesta este un lucru pe care fiecare companie de servicii de curierat încearcă să îl realizeze. Obiectivul este de a potrivi fiecare curier cu cât mai multe comenzi posibil și, în același timp, de a menține serviciul de livrare rapid, fiabil și ecologic.

Principala strategie este gruparea comenzilor, permițând curierilor să se ocupe de mai multe ridicări și livrări pe un singur traseu.

Cea mai bună modalitate prin care companiile pot atinge astfel de obiective este integrarea unui software de planificare a rutelor precum inteligența artificială (AI). Prin utilizarea acestui tip de tehnologie, curierii au acces la starea traficului în timp real pentru a determina cele mai eficiente rute pentru curieri pentru a se asigura că livrările multiple pot fi efectuate cât mai rapid și în cea mai eficientă secvență. Software-ul de optimizare a rutelor permite întreprinderilor să planifice livrările cu mai multe opriri calculând cel mai scurt traseu și cea mai eficientă ordine. Acest tip de tehnologie ajută companiile să reducă timpul și resursele cheltuite pentru fiecare livrare. Acest lucru minimizează foarte mult amprenta de carbon prin reducerea rutelor inutile și, de asemenea, face procesul de livrare mai durabil și mai rentabil.

După cum s-a menționat mai sus, crowdsourcing-ul pare a fi o soluție inteligentă pentru companiile de curierat. Crowdsourcing-ul cuprinde diverse metode de transport și se referă la colaborarea dintre companiile de curierat și cetățenii obișnuiți. Aceste metode includ vehiculele personale, precum și transportul public. Uneori, în acest tip de gestionare a livrărilor, curierii crowdsourcing sunt persoane fizice care livrează colete ca activitate secundară în timp ce călătoresc dintr-un loc în altul. Un tip de livrare prin crowdsourcing poate fi realizat prin utilizarea mașinii în locul motocicletelor, în funcție de necesități. În multe cazuri, utilizarea mașinii poate părea mai dăunătoare pentru mediu decât utilizarea unei motociclete. Conform unui studiu, există și excepții, deoarece capacitatea limitată a unei motociclete obligă șoferul să facă mult mai multe rute decât ar face-o cu o mașină și, în cele din urmă, consumă mai mult timp arzând combustibil pe drum.

O altă modalitate recomandată este valorificarea taxiurilor, a liniilor zilnice de autobuz sau a liniilor de cale ferată pentru livrarea prin crowdsourcing. În acest caz, companiile de curierat le permit curierilor să călătorească cu un autobuz prin zone diferite, atunci când este posibil, folosind un singur bilet. Alegând să livreze coletele în acest mod, întreprinderile de livrare reduc poluarea și traficul prin utilizarea transportului care există deja. Această abordare arată o modalitate eficientă de îmbunătățire a modului în care pachetele sunt livrate în marile orașe, demonstrând că putem găsi modalități mai inteligente și mai durabile de a rezolva provocările legate de transportul pachetelor la destinația lor finală.

7.1.2. Vehicule ecologice, cum ar fi vehiculele electrice și dronele, ca o soluție ecologică și eficientă

O altă metodă propusă pentru ecologizarea serviciilor de curierat/postal/livrare este transportul cu ajutorul vehiculelor electrice. Tranziția către o logistică urbană ecologică devine o prioritate la nivel mondial. Vehiculele electrice (VE) și dronele devin un actor-cheie în eficientizarea și ecologizarea serviciilor de livrare, curierat și logistică poștală. Interesul pentru vehiculele electrice a existat încă din anii 1970, când au început să apară problemele legate de calitatea aerului, încălzirea globală și dependența de petrol. Acestea oferă un avantaj semnificativ prin reducerea poluării locale cu monoxid de carbon, oxizi de azot și particule. Integrarea vehiculelor electrice în flotele existente de vehicule de livrare promite nu numai să ușureze povara asupra mediului, ci și să satisfacă cererea tot mai mare de transport urban eficient de marfă. Acest lucru le face o alegere convingătoare pentru logistica urbană și pentru livrările de comerț electronic, unde se înregistrează o creștere dramatică a volumului în ultimii ani și în special după Covid-19.

Obiectivul principal al companiilor de curierat existente ar trebui să se concentreze pe îmbogățirea flotei lor actuale cu vehicule electrice. Acest proces trebuie efectuat cu o planificare atentă, astfel încât costul vehiculelor electrice să poată fi recuperat rapid, permițând multiplicarea acestora. Fără îndoială, costul de achiziție al acestor vehicule, precum și procedura de încărcare a acestora, este semnificativ. Prin urmare, este esențial ca planificarea să fie astfel încât companiile să poată utiliza pe deplin aceste vehicule, angajându-le pe rute care pot susține nevoia lor de încărcare, permițând în cele din urmă companiilor să profite și să își consolideze continuu flota. Este important de reținut că această metodă ar trebui aplicată și logisticii lanțului frigorific, deoarece acesta este un tip de serviciu de transport care contribuie semnificativ la poluarea mediului datorită emisiilor substanțiale de gaze.

În ceea ce privește dronele, acestea reprezintă cu siguranță o soluție promițătoare de reducere a traficului rutier și de rezolvare a problemelor legate de livrarea la ultimul kilometru.

Folosind un exemplu citat în literatura de specialitate de Boysen et al., dronele pot fi utilizate în etapa finală de livrare. O abordare inovatoare implică utilizarea camioanelor ca centre mobile de distribuție de unde dronele decolează pentru a livra coletele la destinație și apoi se întorc. Această practică oferă mai multe avantaje:

• Reducerea costurilor de livrare prin eficientizarea procesului de livrare și minimizarea necesității metodelor tradiționale de livrare.
• Evită congestionarea traficului, permițând termene de livrare mai rapide și reducând întârzierile cauzate de traficul rutier.
• Ajunge cu ușurință în zone îndepărtate sau greu accesibile, unde vehiculele tradiționale de livrare ar putea avea dificultăți în a livra.
• Este ecologic, deoarece dronele pot avea un impact minim asupra mediului în comparație cu vehiculele convenționale, contribuind la reducerea emisiilor de carbon și a poluării.

7.1.3. Livrare la cerere (On-Demand Delivery)

Livrarea la cerere (On-Demand Delivery - ODD) este o mișcare inteligentă pentru companii, care aduce beneficii semnificative atât amprentei de mediu a afacerii, cât și satisfacției clienților. Livrările nereușite cresc amprenta de carbon a companiilor din cauza călătoriilor suplimentare efectuate și generează, de asemenea, costuri suplimentare. Prin punerea în aplicare a metodei ODD, companiile permit un proces de livrare mai eficient care se aliniază obiectivelor lor de sustenabilitate și îmbunătățește experiența generală a clienților.

Iată câteva avantaje cheie ale ofertei ODD:

• Flexibilitate în livrare: Clienții au posibilitatea de a decide ora și locul exact pentru livrările lor. Această flexibilitate reduce foarte mult cazurile de livrări eșuate.
• Opțiuni de livrare personalizate:

  • Locul vecinului: Clienții pot alege să își lase coletele în siguranță la un vecin, asigurându-se că articolele lor sunt primite chiar și în absența lor.
  • Dulapuri pentru colete: Utilizarea dulapurilor securizate pentru colete înseamnă că clienții își pot ridica articolele după bunul lor plac, fără să își facă griji că vor fi acasă la livrare.
  • Adresa alternativă: Oferirea opțiunii de a livra la o adresă alternativă, cum ar fi un loc de muncă, garantează faptul că clienții își primesc coletele la prima încercare.

• Fidelizarea sporită a clienților: Prin furnizarea unui serviciu ODD, nu numai că satisfaceți, dar și depășiți așteptările clienților, promovând o legătură mai puternică și loialitate față de marca dvs..
• Reducerea amprentei de carbon: Livrările reușite de la prima dată înseamnă mai puține călătorii, reducând în mod direct emisiile de carbon ale afacerii dvs. și susținând eforturile de sustenabilitate.Încorporarea livrării la cerere în serviciile lor transformă afacerea într-un brand centrat pe client și conștient de mediul înconjurător și, de asemenea, raționalizează operațiunile de livrare pentru o mai bună eficiență și costuri reduse. Este un câștig total pentru mediu, clienți și companie.

7.1.4. Conducere Eco

Conducerea ecologică are ca scop eficientizarea consumului de combustibil și minimizarea amprentei de mediu a condusului. Aceasta este relevantă pentru toți conducătorii auto, indiferent dacă operează camioane pe distanțe lungi sau fac naveta zilnic. Această abordare se bazează pe câteva tehnici simple cu impact. Prin adoptarea conducerii ecologice, companiile de transport economisesc din costurile cu combustibilul și contribuie la o planetă mai verde. Există o mulțime de metode de urmat:

Operațiuni line: Această metodă se referă la evitarea pornirii și opririi rapide. În schimb, concentrați-vă pe accelerarea lină și frânarea blândă. Aceasta ajută la economisirea combustibilului, diminuând în același timp uzura vehiculului.

Menținerea vitezei optime: Conduceți la o viteză moderată. Viteza excesivă consumă mai mult combustibil. Prin menținerea unei viteze optime, șoferul poate îmbunătăți semnificativ eficiența consumului de combustibil al vehiculului.

Menținerea presiunii în anvelope: Menținerea pneurilor umflate corespunzător este un aspect mic, dar esențial al condusului ecologic. Anvelopele subumflate pot duce la creșterea consumului de combustibil din cauza rezistenței mai mari la rulare.

Planificarea eficientă a traseului: Înainte de a începe să conducă, șoferii ar trebui să învețe să-și planifice traseul pentru a evita traficul aglomerat și pentru a reduce distanța de călătorie. Utilizarea GPS-ului și a aplicațiilor de trafic poate ajuta la identificarea celor mai rapide rute și la evitarea aglomerației.

Întreținerea periodică a vehiculului: Un vehicul bine întreținut funcționează mai eficient și emite mai puțini poluanți. Verificarea și întreținerea regulată pot preveni probleme mai mari pe parcurs și pot asigura că vehiculul funcționează cât mai curat posibil.

Explorarea combustibililor și vehiculelor alternative: Întreprinderile de curierat trebuie să ia în considerare utilizarea vehiculelor care funcționează cu combustibili alternativi sau chiar a vehiculelor electrice. Aceste opțiuni pot reduce drastic amprenta de carbon.

Prin integrarea acestui tip de practici de conducere ecologică în obiceiurile lor zilnice de conducere, companiile de curierat nu numai că vor contribui la conservarea mediului, dar vor avea și o experiență de conducere mai sigură și mai eficientă din punct de vedere al costurilor.

7.1.5. Right turns as an eco-driving method

În legătură cu condusul ecologic, companiile de curierat au început să adopte o metodă care implică alegerea rutelor cu viraje la dreapta în loc de viraje la stânga. Motivul din spatele acestei metode este că virajele la dreapta, în țările în care traficul se desfășoară pe partea dreaptă a drumului, sunt mai sigure și mai eficiente. Acest lucru se datorează faptului că virajele la dreapta evită, de obicei, intersectarea cu traficul care vine din sens opus, ceea ce reduce semnificativ riscul de coliziune și timpul de așteptare la semafoare. Această alegere strategică îmbunătățește fluiditatea și viteza rutei de livrare, ducând la o reducere notabilă a consumului de combustibil și, în consecință, a emisiilor de CO2.

În plus, evitarea virajelor la stânga și preferarea virajelor la dreapta contribuie, de asemenea, la reducerea congestionării traficului, deoarece menține fluxul de trafic mai fluid și mai continuu. Acest lucru nu contribuie la termene de livrare mai rapide și sporește siguranța generală a șoferilor de curierat și a publicului larg. Prin integrarea unor astfel de strategii în planificarea rutelor, companiile de curierat pot realiza un proces de distribuție mai eficient, ceea ce este esențial pentru respectarea termenelor de livrare și menținerea unui nivel ridicat de satisfacție a clienților. Această strategie, adoptată deja de companiile de curierat, face parte din eforturile mai ample de a promova practici de distribuție mai ecologice și mai durabile în sectorul logistic. Aceasta exemplifică modul în care planificarea atentă a rutelor și tehnicile de conducere ecologică pot avea un impact pozitiv asupra mediului, îmbunătățind în același timp eficiența operațională.

7.1.6. Biciclete Cargo

Bicicletele de transport de marfă devin o soluție extrem de eficientă pentru companiile de curierat care doresc să adopte practici mai ecologice. Popularitatea lor în industria logistică este în creștere datorită beneficiilor semnificative pentru mediu și eficienței operaționale, în special în mediul urban. Bicicletele de marfă excelează în efectuarea livrărilor pe distanțe scurte mai rapid decât vehiculele tradiționale, manevrând cu ușurință prin spațiile urbane înguste. Spre deosebire de autoturisme, acestea pot ocoli blocajele de trafic folosind pistele de biciclete, parcurile și alte scurtături care nu sunt accesibile vehiculelor mai mari. Acest lucru nu numai că accelerează timpii de livrare, dar și reduce considerabil emisiile și poluarea fonică. În plus, bicicletele cargo elimină timpul și complicațiile asociate cu găsirea unei parcări, care reprezintă adesea o provocare semnificativă în zonele urbane aglomerate. Prin încorporarea bicicletelor cargo în flota lor de livrare, companiile de curierat își pot spori eficiența, pot contribui la reducerea aglomerației urbane și pot sprijini un mediu urban mai curat și mai liniștit. Această abordare durabilă a livrărilor se aliniază perfect cu creșterea conștiinței ecologice și cu promovarea unor soluții de planificare urbană și de transport mai ecologice.

Bicicletele de marfă schimbă regulile jocului atunci când vine vorba de livrarea mărfurilor în oraș. Să vedem ce le face atât de speciale:

• Agilitate și viteză: dimensiunile lor compacte permit navigarea rapidă pe străzi aglomerate și parcarea mai ușoară în apropierea destinațiilor de livrare.
• Ecologic: sunt alimentate electric, rezultând un zgomot minim și fără emisii directe.
• Rentabil: Costuri mai mici de achiziție și întreținere în comparație cu dubele de livrare tradiționale.

Utilizarea acestor vehicule ecologice ca metodă de livrare este o modalitate serioasă de a reduce poluarea și de a face livrările pe ultimul kilometru mai inteligente.

7.1.7. Colaborarea cu alți partenerei livratori

Colaborarea cu partenerii logistici este o modalitate inteligentă prin care întreprinderile axate pe operațiunile de transport își pot minimiza impactul asupra mediului și își pot spori eficiența operațională. Acest tip de colaborare permite partajarea resurselor de transport, ceea ce conduce la o abordare mai ecologică a transportului de colete.

Strategii cheie pentru operațiuni de transport ecologice:

• Partajarea resurselor: În industria transporturilor, întreprinderile pot colabora pentru a partaja resursele și capacitățile de transport, ceea ce reduce efectiv numărul de rute de călătorie necesare. Această strategie nu numai că minimizează consumul de combustibil, dar reduce și emisiile, contribuind la obiectivele de durabilitate a mediului. În același timp, aceasta menține eficiența lanțului de aprovizionare prin optimizarea utilizării resurselor disponibile. Această abordare nu numai că ajută la reducerea costurilor, dar promovează și o operațiune logistică mai ecologică).
• Transporturi în comun: Această strategie implică colaborarea diferitelor companii pentru a se asigura că vehiculele lor sunt încărcate complet cu transporturi combinate. Prin maximizarea capacității vehiculelor se reduce numărul total de curse necesare, ceea ce reduce emisiile și costurile operaționale. De asemenea, companiile își pot spori eforturile de ecologizare prin fuzionarea rutelor lor de transport. Împărțirea rutelor permite livrarea de bunuri în aceeași zonă cu un număr minim de călătorii, economisind astfel combustibilul și reducând emisiile de gaze cu efect de seră

Toate aceste strategii determină companiile de curierat să minimizeze călătoriile și să optimizeze planificarea rutelor, reducând astfel cantitatea de CO2 și alți poluanți emiși în atmosferă. De asemenea, utilizarea în comun a resurselor de transport asigură un proces logistic mai eficient, reducând cererea de vehicule suplimentare și economisind astfel energie și materiale.

 

7.1.8. Referințe

British Business Bank -Green logistics – strategies for eco-friendly delivery
Green logistics – strategies for eco-friendly delivery - British Business Bank (british-      business-bank.co.uk)

DHL site, 2023
Embracing Green Logistics: A Sustainable Approach for Business Success | Discover DHL

Simoni, M. D., & Winkenbach, M. (2023). Crowdsourced on-demand food delivery: An order batching and assignment algorithm
Transportation research part C, 149, 104055
https://doi.org/10.1016/j.trc.2023.104055

Koncova, D., Kremenova, I., & Fabus, J. (2023). A case study of the creation of a common depot for several postal operators to ensure the last mile in Slovakia. Transportation Research Procedia, 74, 3-10.
https://doi.org/10.1016/j.trpro.2023.11.103

Chen, W., Zhang, D., Van Woensel, T., Xu, G., & Guo, J. (2023). Green vehicle routing using mixed fleets for cold chain distribution. Expert Systems with Applications, 233, 120979.
https://doi.org/10.1016/j.trc.2023.104055

Iwan, S., Nürnberg, M., Jedliński, M., & Kijewska, K. (2021). Efficiency of light electric vehicles in last mile deliveries – Szczecin case study. Sustainable Cities and Society, 74, 103167. November 2021.
https://doi.org/10.1016/j.scs.2021.103167

DHL site, On Demand Delivery, (2024)
DHL Express - On Demand Delivery

Coloma, J. F., García, M., Fernández, G., & Monzón, A. (2021). Environmental Effects of Eco-Driving on Courier Delivery. Sustainability, 13(3), 1415. https://doi.org/10.3390/su13031415

Bringg site, Green Logistics: Strategies for Eco-Friendly Delivery, (2021)
Green Logistics: Strategies for Eco-Friendly Delivery - Bringg

Friedel Sehlleier, Content Overview Truck Ecodriving Toolkit, Chanfing transport site
https://changing-transport.org/toolkits/ecodriving/

Why UPS drivers don’t turn left and you probably shouldn’t either, The Conversation site
(theconversation.com)

Athanasopoulos, K., Chatziioannou, I., Boutsi, A.-M., Tsingenopoulos, G., Soile, S., Chliverou, R., Petrakou, Z., Papanikolaou, E., Karolemeas, C., Kourmpa, E., Papadaki, K., Tzika, E., Ioannidis, C., Potsiou, C., & Vlastos, T. (2024). Integrating Cargo Bikes and Drones into Last-Mile Deliveries: Insights from Pilot Deliveries in Five Greek Cities. Sustainability, 16(3), 1060. https://doi.org/10.3390/su160310606

Heather Reinblatt, 6 Strategies for Sustainable Last-Mile Delivery, Get Circuit site
Strategies for Sustainable Last-Mile Delivery (getcircuit.com)

Verifică-ți cunoștințele

7.2. Ecologizarea serviciilor de curierat/postal/livrare: Facilități și operațiuni netransport

Modul	C. Funcționare
Subiect	7.2 Ecologizarea serviciilor de curierat/postal/livrare: Facilități și operațiuni netransport
Țintă	Prezentarea diferitelor metode și abordări pentru a realiza ecologizarea instalațiilor de curierat/postal/livrare și a operațiunilor care nu țin de transport. Analiza impactului potențial al diferitelor metode asupra eficacității, eficienței și durabilității instalațiilor și operațiunilor care nu țin de transport.
Rezultatele învățării
Cunoașterea aprofundată a unei serii de alternative pentru ecologizarea instalațiilor și a operațiunilor care nu țin de transport. Înțelegerea aspectelor practice și a preocupărilor legate de ecologizarea instalațiilor și a operațiunilor care nu țin de transport.

Companiile de transport se străduiesc din ce în ce mai mult să devină ecologice. Mai jos, vom discuta mai multe metode care vizează acest scop și care se referă la toate funcțiile și serviciile unei astfel de companii, cu excepția livrării pe ultimul kilometru.

7.2.1. Clădiri ecologice

În sectorul transporturilor, o soluție bună pentru a face acest proces mai ecologic ar fi utilizarea clădirilor ecologice. Aceste tipuri de clădiri sunt concepute pentru a utiliza energia mai eficient, ceea ce reprezintă un avantaj semnificativ pentru centrele logistice din aceste industrii. Caracteristici precum o bună izolare, panouri solare și lumini cu consum redus de energie pot reduce semnificativ costurile energetice pentru menținerea centrelor mari de distribuție. În plus, caracteristici precum pereții vii și acoperișurile verzi pot reduce căldura din orașe, ducând la un mediu interior mai răcoros care reduce utilizarea aerului condiționat și economisește energie.

O altă cerință pentru clădirile ecologice este ca acestea să fie construite în întregime din materiale netoxice și durabile. Acestea, pe lângă faptul că sunt ecologice, sunt și prietenoase cu muncitorii. De asemenea, clădirile ecologice maximizează de obicei iluminatul natural și se străduiesc să asigure o bună calitate a aerului. Toți acești factori pot motiva lucrătorii și, în consecință, le pot face munca mai eficientă.

În plus, clădirile ecologice pot fi proiectate cu spații dedicate reciclării și gestionării deșeurilor, ceea ce reprezintă, fără îndoială, un beneficiu util pentru companiile de curierat, poștă și livrare. Clădirile ecologice pot include sisteme concepute pentru colectarea și reutilizarea apei. Această caracteristică este benefică pentru întreprinderile care dețin flote de vehicule, cum ar fi companiile de curierat și livrare, deoarece le permite să spele și să întrețină vehiculele într-un mod mai durabil. Reutilizarea apei reduce consumul general de apă și ajută la gestionarea mai eficientă a resurselor. Toate caracteristicile de mai sus pot servi, de asemenea, ca o modalitate de a atrage clienții interesați de companiile care funcționează într-un mod ecologic.Top of Form

În general, prin utilizarea clădirilor ecologice, companiile de curierat, livrare și poștă își reduc impactul asupra mediului și amprenta energetică, își reduc costurile cu utilitățile, devin mai eficiente și creează, de asemenea, un loc de muncă mai sănătos pentru angajați.

7.2.2. Ambalare ecologică

În industria serviciilor de curierat și de livrare, ambalajele ecologice devin o strategie din ce în ce mai populară, datorită durabilității mediului și, de asemenea, satisfacției clienților. Pe măsură ce gradul de conștientizare a impactului asupra mediului crește, tot mai multe companii recunosc necesitatea de a adopta soluții de ambalare durabile.

Ambalarea ecologică presupune utilizarea de materiale și practici care reduc amprenta ecologică pe parcursul ciclului de viață al produselor. Această strategie include utilizarea de materiale biodegradabile, reciclabile și reutilizabile. Acest tip de materiale sunt bambusul, cartonul reciclat și textilele organice care sunt concepute pentru a minimiza deșeurile și emisiile cu efect de seră. De exemplu, în loc de folia cu bule tradițională, companiile folosesc alune de ambalaj biodegradabile fabricate din amidon sau ambalaje din carton ondulat. Opțiunile anterioare sunt atât eficiente, cât și ecologice.

Ambalajele ecologice nu numai că reduc impactul asupra mediului, dar îmbunătățesc și imaginea mărcii și pot crește încrederea clienților. Mulți clienți își bazează acum deciziile de cumpărare pe impactul alegerilor lor asupra mediului.

În multe țări, utilizarea materialelor reciclabile sau durabile poate duce la reduceri de costuri datorită stimulentelor fiscale. În plus, ambalarea durabilă implică mai mult decât materialele utilizate, ci și modul în care sunt ambalate produsele. Ambalarea excesivă este inutilă, chiar și pentru articolele fragile, atâta timp cât se mențin proporțiile adecvate pentru fiecare produs. Ambalajul ar trebui să fie adaptabil la dimensiunea fiecărui produs pentru a reduce greutatea și volumul total, ceea ce poate reduce costurile de transport în etapele ulterioare. De asemenea, este esențial ca întreprinderile să gestioneze eficient procesul de ambalare atunci când mai multe produse sunt expediate către același client, asigurându-se că produsele sunt ambalate optim pentru a evita ambalarea inutilă.

În concluzie, pe măsură ce cererea de practici durabile continuă să crească, companiile de curierat și livrare au o oportunitate semnificativă de a deschide calea în adoptarea soluțiilor de ambalare ecologice. Această abordare nu numai că reduce impactul asupra mediului, dar oferă și beneficii economice prin reducerea costurilor cu materialele și respectarea reglementărilor de mediu, sporind în același timp satisfacția clienților și loialitatea față de marcă. Ambalarea durabilă nu este doar o tendință, ci o strategie practică care poate conduce la succesul pe termen lung în industria competitivă de curierat și livrare.

7.2.3. Gestionarea sistemelor de încălzire și răcire

Pe măsură ce companiile de curierat încearcă să devină mai prietenoase cu mediul, un domeniu cheie este concentrarea asupra sistemului lor de încălzire și răcire. Utilizarea tehnologiei avansate în aceste sisteme poate reduce consumul de energie, costurile și poluarea.

O metodă eficientă este utilizarea sistemelor HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) de înaltă eficiență care sunt controlate de sisteme inteligente, cum ar fi controlul predictiv al modelului (MPC). Aceste sisteme sunt inteligente deoarece își pot regla modul de funcționare în funcție de ceea ce se întâmplă în interiorul clădirii și de vremea de afară. Acest lucru înseamnă că folosesc energie doar atunci când este necesar, ceea ce economisește multă energie și reduce costurile.

Prin modernizarea cu aceste sisteme HVAC inteligente, companiile de curierat pot nu numai să economisească bani, ci și să ajute mediul înconjurător, utilizând mai puțină energie și generând mai puține emisii. Acest lucru le face mai atrăgătoare pentru clienții cărora le pasă de planetă și le ajută să respecte normele de mediu mai stricte. În general, investiția în sisteme ecologice de încălzire și răcire este o mișcare inteligentă pentru companiile moderne de curierat.

7.2.4. Achiziții ecologice

În industria transporturilor, utilizarea strategiilor de achiziții ecologice devine indispensabilă. Aceste practici ajută companiile de curierat, livrare și poștă să îndeplinească standardele internaționale de durabilitate și să își reducă impactul asupra mediului.

Există o mulțime de modalități diferite prin care companiile de curierat pot utiliza achizițiile ecologice.

• Stabilirea de standarde pentru furnizori și contractanți.
  Companiile de curierat pot stabili reguli conform cărora furnizorii și contractanții lor trebuie să respecte standardele sociale și de mediu. Acestea includ asigurarea faptului că aceștia nu poluează, respectă drepturile lucrătorilor, iar companiile pot solicita unele certificări pentru cerințe precum acestea.
• Gestionarea unei flote durabile.
  Companiile pot achiziționa vehicule electrice sau vehicule care utilizează combustibil les sau pot folosi biciclete de marfă atunci când este posibil.
• Ambalaje ecologice.
  După cum am menționat anterior, adoptarea unei strategii de ambalare ecologică ajută companiile să reducă deșeurile și amprenta lor energetică.
• Îmbunătățirea monitorizării datelor și a formării.
  Este important ca firmele de curierat să țină evidența impactului lor asupra mediului și, de asemenea, să își instruiască personalul și partenerii cu privire la modul de menținere și îmbunătățire a practicilor de durabilitate.
• Respectarea legilor și reglementărilor
  Prin respectarea politicilor de achiziții ecologice, companiile pot fi lider în stabilirea standardelor de durabilitate în industrie.

7.2.5. Operațiuni fără hârtie

Operațiunile fără hârtie reprezintă încă o soluție pentru companiile de transport de a-și reduce utilizarea hârtiei prin trecerea la procese digitale. În trecut, aceste companii aveau nevoie de documente pe hârtie pentru fiecare parte a comenzii pentru a dovedi livrarea. Cu toate acestea, odată cu apariția tehnologiei digitale, aceste companii pot implementa acum sisteme electronice de dovadă a livrării. Aceste sisteme utilizează semnături electronice și dovezi foto, eliminând nevoia de documente fizice. această metodă reduce cantitatea de hârtie utilizată de și oferă, de asemenea, o siguranță a documentațiilor de livrare.

Utilizarea instrumentelor digitale se extinde dincolo de simplele chitanțe electronice. Software-urile logistice avansate pot gestiona comenzile, pot urmări livrările în timp real și pot menține înregistrări digitale, toate acestea contribuind la o reducere semnificativă a utilizării hârtiei. Pe măsură ce industria logisticii și a livrărilor continuă să evolueze, adoptarea operațiunilor fără hârtie oferă un dublu beneficiu: îmbunătățirea sustenabilității mediului și creșterea eficienței operaționale.

7.2.6. Educarea clienților

Educarea clienților cu privire la practicile ecologice pare a fi o strategie foarte eficientă pentru o companie.

Informații simplificate: Furnizați clienților informații simple și ușor de digerat cu privire la opțiunile de livrare ecologice, cum ar fi livrările consolidate sau programate pentru a reduce călătoriile și emisiile de carbon.

Povești de succes și date: Împărtășiți mărturii, povești de succes și date cantitative care evidențiază impactul pozitiv asupra mediului al alegerii unor metode de livrare durabile.

Marketing și comunicare:  Transmiteți mesaje despre durabilitate în materialele de marketing și în conținutul social media pentru a crește gradul de conștientizare și a demonstra angajamentul companiei față de mediu.

Stimulente pentru alegeri durabile: Companiile pot oferi stimulente pentru clienții care aleg opțiuni de livrare ecologice sau utilizează opțiuni reutilizabile sau utilizează ambalaje durabile pentru a încuraja comportamentele durabile.

7.2.7. Teleworking

Telelucrul poate oferi beneficii de mediu semnificative pentru companiile de transport, permițând angajaților să lucreze de acasă. Această schimbare le reduce naveta zilnică, ceea ce reduce în mod direct emisiile de gaze cu efect de seră și decongestionează traficul. Avantajele de mediu ale telelucrării sunt clare și cu impact, în special în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon asociate deplasărilor zilnice.

Dincolo de reducerea emisiilor, telelucrul reduce semnificativ nevoia de spații de birouri mari, care sunt de obicei mari consumatoare de energie din cauza cerințelor de încălzire, răcire și iluminat. Prin adoptarea unei strategii de telelucru, companiile își pot reduce necesarul de spațiu fizic pentru birouri, ceea ce duce la reducerea consumului de energie și a costurilor operaționale. Această reducere a spațiului de birouri este rentabilă, dar și benefică pentru mediu, aliniindu-se practicilor durabile pe care multe întreprinderi moderne se străduiesc să le pună în aplicare.

Companiile de transport pot beneficia în mod special de munca la distanță, permițând cum ar fi serviciul clienți, programarea și gestionarea operațiunilor să funcționeze de la distanță. Această flexibilitate poate îmbunătăți satisfacția și retenția angajaților, menținând în același timp eficiența. În plus, munca la distanță poate îmbunătăți imaginea de marcă a unei companii prin prezentarea angajamentului său față de practicile durabile. Acest lucru poate atrage consumatori preocupați de mediul înconjurător și întreprinderi interesate să formeze parteneriate cu companii cu orientare ecologică.

În plus, telelucrul facilitează un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, reducând stresul și îmbunătățind satisfacția profesională a angajaților. Acest lucru poate duce la creșterea productivității și la o forță de muncă mai fericită. Adoptarea telelucrării poate, de asemenea, să poziționeze o companie ca o organizație orientată spre viitor și responsabilă față de mediu, ceea ce este din ce în ce mai important pentru consumatorii moderni și potențialii parteneri de afaceri.

În concluzie, munca la distanță reprezintă o oportunitate crucială pentru companiile de curierat de a-și îmbunătăți sustenabilitatea ecologică și de a-și optimiza eficiența operațională. Adoptând munca la distanță, companiile de curierat contribuie la reducerea impactului asupra mediului și la construirea unei afaceri moderne, flexibile și rezistente. Această abordare le permite să se adapteze noilor provocări și să răspundă așteptărilor în continuă evoluție într-un peisaj global în schimbare rapidă, atrăgând în același timp o bază mai largă de clienți și parteneri ecologiști. Adoptarea telelucrării nu este doar o schimbare logistică, ci o mișcare strategică către durabilitate și responsabilitate corporativă sporită.

7.2.8. Reciclare și upcycling

Reciclarea și upcycling-ul sunt practici esențiale care pot îmbunătăți semnificativ impactul asupra mediului pentru companiile de transport. Prin implementarea unor programe cuprinzătoare de reciclare, aceste companii pot gestiona eficient deșeurile generate de operațiunile lor, inclusiv materialele de ambalare și deșeurile de birou. Amenajarea de pubele de reciclare dedicate la sediile lor și încurajarea participării active a angajaților și clienților asigură segregarea și reciclarea corespunzătoare a materialelor precum hârtia, plasticul și metalele.

În plus, companiile de transport își pot spori ecologia prin utilizarea materialelor reciclate. De exemplu, utilizarea ambalajelor fabricate din materiale reciclate poate reduce drastic amprenta ecologică a operațiunilor lor de curierat. Acestea ar putea opta pentru cutii și materiale de umplutură fabricate din substanțe reciclate. În plus, acestea se pot aventura în reciclarea materialelor nereciclabile. De exemplu, materialele de ambalare deteriorate pot fi transformate în mod creativ în consumabile de birou sau elemente decorative, îmbunătățind spațiul de lucru și reducând în același timp deșeurile. Această abordare nu numai că reduce generarea de deșeuri, dar și adaugă valoare materialelor care altfel ar fi aruncate, demonstrând un angajament față de durabilitatea mediului și gestionarea inovatoare a resurselor. Prin adoptarea acestor practici, companiile de transport pot contribui semnificativ la durabilitate și pot da un exemplu pozitiv în industrie.

7.2.9. Micro hub-uri

Implementarea de micro-rețele în centrele istorice ale orașelor poate deveni o oportunitate unică pentru companiile de transport de a-și reduce costurile și amprenta de carbon. Prin amplasarea acestor micro-huburi în zone ușor accesibile, aproape de destinațiile finale de livrare, cum ar fi zonele rezidențiale sau complexele de birouri, companiile de curierat pot reduce drastic distanța necesară pentru livrările pe ultimul kilometru. Această reducere diminuează congestia traficului și emisiile vehiculelor și sporește eficiența procesului de livrare.

Micro-huburile sunt de obicei mai mici decât depozitele tradiționale și funcționează bine în orașele aglomerate, fără a ieși prea mult în evidență.  Pentru clienți, microhidrocentralele îmbunătățesc accesul și confortul, ceea ce este vital în industria comerțului electronic, care se dezvoltă rapid. Permiterea clienților să își urmărească coletele și să aleagă ore convenabile de ridicare le îmbunătățește experiența și încurajează comportamentele ecologice.

Micro-huburile amplasate strategic pot, de asemenea, să aducă o nouă viață clădirilor vacante și subutilizate, ajutând la reamenajarea acestor zone și contribuind la economia urbană fără construcții noi. Această abordare contribuie la păstrarea caracterului centrelor istorice ale orașelor, utilizând în același timp eficient resursele existente, sprijinind obiectivele de dezvoltare durabilă.

Pe scurt, încorporarea microcentralelor în modelele de afaceri ale companiilor de curierat oferă o cale de urmat durabilă care sprijină obiective de mediu mai ample. Prin abordarea provocărilor logistice ale livrărilor urbane și prin valorificarea beneficiilor micro-huburilor, companiile de curierat își pot spori semnificativ rolul în dezvoltarea urbană durabilă, îmbunătățind în același timp eficiența operațională și satisfacția clienților. Această strategie nu numai că contribuie la ecologizarea serviciilor de curierat, dar modelează și viitorul logisticii ecologice în mediul urban.

7.2.10. Referințe

Repková-Štofková, K., Janošková, P., & Bajza, F. (2023). Comparison of courier companies in Slovakia in the context of sustainable development. Transportation Research Procedia, 74(2), 72-79. https://doi.org/10.1016/j.trpro.2023.11.114

 Green Buildings: What They Are, How They Work, And Why They Matter, Architecture Art Designs site
https://www.architectureartdesigns.com/green-buildings-what-they-are-how-they-work-and-why-they-matter/

Stephanie Safdie, Our 2024 Guide to Sustainable Packaging, (2024), Greenly site,
https://greenly.earth/en-us/blog/ecology-news/our-2022-guide-to-sustainable-packaging

Become future-ready: Using eco-friendly delivery & shipping solutions, GSMtasks site,
https://gsmtasks.com/eco-friendly-delivery-shipping/

Eco-friendly parcel packaging: what does it look like?, (2023) , GLS site,
https://gls-group.com/PL/en/blog/ecological-packaging/

Green logistics – strategies for eco-friendly delivery, British Business Bank site, (2023),
https://www.british-business-bank.co.uk/business-guidance/guidance-articles/sustainability/green-logistics-strategies-for-eco-friendly-delivery

Kim, D., Lee, J., Do, S., Mago, P. J., Lee, K. H., & Cho, H. (2022). Energy Modeling and Model Predictive Control for HVAC in Buildings: A Review of Current Research Trends. Energies, 15(19), 7231.
https://doi.org/10.3390/en15197231

New Suite of Guidance Documents on Sustainable Procurement, The World Bank site, (2023)
https://projects.worldbank.org/en/projects-operations/products-and-services/brief/e-s-procurement-joint-guidance-on-sustainable-procurement

Rejeb, A., Rejeb, K., Kayikci, Y., Appolloni, A., & Treiblmaier, H. (2023). Mapping the knowledge domain of green procurement: A review and bibliometric analysis. Environment, Development and Sustainability. Published 02 October 2023.
https://doi.org/10.1007/s10668-023-03948-w

Hasanbeigi, A., & Shi, D. (2021). Standards and Evaluation Guidelines for Green Public Procurement. White Paper, October 2021. https://www.unido.org/sites/default/files/files/2021-10/GPP%20paper%202_Standards%20and%20Evaluation%20Guidelines%20for%20Green%20Public%20Procurement_20211020.pdf

How to Go Paperless: A Step-by-Step Guide, Clinked.com site,
https://blog.clinked.com/go-paperless/

Yulia Miashkova, Green Logistics for Greener Supply Chain Management, (2022), Track-Pod site
https://www.track-pod.com/blog/green-logistics-guide/

Heather Reinblatt, 6 Strategies for Sustainable Last-Mile Delivery, Get Circuit site
Strategies for Sustainable Last-Mile Delivery (getcircuit.com)

Simeli, I., Tsekouropoulos, G., Vasileiou, A.*, & Hoxha, G. (2023). Benefits and Challenges of Teleworking for a Sustainable Future: Knowledge Gained through Experience in the Era of COVID-19. Sustainability, 15(15), 11794. https://doi.org/10.3390/su151511794..

Upcycling vs Recycling – The Difference Explained, Ecocation site,
https://ecocation.org/upcycling-vs-recycling/

Diversitech Team. (2022, June 15). Recycling vs Upcycling: What’s the Difference?,
https://www.diversitech-global.com/post/recycling-vs-upcycling

Maleas, Z. (2023). Micro-hub in a historic city centre: the challenges and opportunities. Hellenic Institute of Transport - CERTH.

Verifică-ți cunoștințele

7.3. Învățarea prin exemplu. Schimb de bune practici privind ecologizarea instalațiilor și a operațiunilor care nu țin de transport

Modul	C. Funcționare
Subiect	7.3 Învățarea prin exemplu. Schimb de bune practici privind ecologizarea instalațiilor și a operațiunilor care nu țin de transport
Țintă	Pe baza conținutului de la punctele 7.1 și 7.2, furnizarea de exemple din practica internațională privind ecologizarea instalațiilor și operațiunilor din sectorul logisticii urbane, cu accent pe companiile de curierat/postal/livrare. Discuții privind eficiența și adaptabilitatea exemplelor
Rezultatele învățării
Analiza critică a practicilor actuale de ecologizare a operațiunilor și facilităților de transport și netransport ale serviciilor de curierat/postal/livrare.

7.3.1. DHL

DHL, lider în domeniul logisticii globale, a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru a-și îmbunătăți sustenabilitatea ecologică în cadrul diferitelor operațiuni. Una dintre strategiile cheie include optimizarea serviciilor pentru destinatari. Prin stabilirea unor puncte de livrare preferate și prin implementarea stațiilor Packstations, DHL eficientizează livrarea și reduce semnificativ emisiile de carbon asociate cu încercările repetate de livrare. Aceste stații facilitează manipularea mai multor colete și returnări dintr-o singură dată, susținute în continuare de notificări digitale de livrare care promovează un proces fără hârtie și mai eficient.

În plus, DHL se implică activ atât în compensarea emisiilor de carbon, cât și în insetting pentru a-și gestiona și reduce amprenta de carbon. Prin compensarea emisiilor de carbon, compania investește în proiecte externe de mediu, cum ar fi proiecte de împădurire și de energie regenerabilă, care compensează emisiile generate de operațiunile sale. Pe de altă parte, compensarea emisiilor de carbon implică inițiative în cadrul propriului lanț de aprovizionare al companiei, cum ar fi plantarea de copaci în apropierea locurilor de operare sau aprovizionarea cu produse locale pentru a minimiza emisiile generate de transport.

De asemenea, compania se concentrează asupra soluțiilor de ambalare durabile prin consilierea întreprinderilor cu privire la modul de optimizare a practicilor lor de ambalare. Aceasta include utilizarea de cutii de dimensiuni corecte și materiale ecologice, cum ar fi sacii compostabili și cartonul reciclat, care nu numai că reduc deșeurile, dar și costurile de expediere. Metodele de ambalare ecologice oferă, de asemenea, avantaje de marketing prin alinierea la preferința în creștere a consumatorilor pentru produsele ecologice.

Collaboration plays a crucial role in DHL’s strategy to achieve carbon neutrality. The company partners with major corporations such as Volvo and Shell to develop solutions like sustainable aviation fuels, electric vehicles for last-mile delivery, and solar-powered warehouses. These collaborations are instrumental in pushing the envelope for what’s technologically feasible in reducing greenhouse gas emissions.

În plus, DHL utilizează analiza avansată a lanțului de aprovizionare pentru a-și îmbunătăți eficiența operațională. Aceasta include implementarea de software de gestionare a stocurilor și de instrumente privind impactul asupra climei, care ajută la previzionarea cererii, la minimizarea stocurilor excedentare și la analizarea emisiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. Aceste instrumente îmbunătățesc deciziile operaționale ale DHL și sprijină clienții în alegerea celor mai durabile opțiuni logistice disponibile.

Inițiativele integrate de sustenabilitate ale DHL demonstrează modul în care companiile de curierat pot utiliza metode inovatoare și colaborări pentru a-și reduce semnificativ impactul asupra mediului, îmbunătățind în același timp eficiența afacerii și satisfacția clienților. Această abordare holistică subliniază potențialul industriei de curierat și logistică de a conduce prin exemplu în urmărirea unui viitor mai durabil.

7.3.2. UPS

UPS, unul dintre principalii jucători din industria logistică globală, a implementat o serie de inițiative de sustenabilitate care se aliniază standardelor moderne de mediu și vizează reducerea semnificativă a amprentei sale ecologice.

Vehicule cu combustibil alternativ: UPS încearcă să realizeze o flotă diversificată de vehicule cu combustibil alternativ, inclusiv camioane electrice, hibride și alimentate cu gaz natural. Această mișcare strategică face parte din angajamentul UPS de a-și reduce dependența de combustibilii fosili tradiționali, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră și diminuând poluarea aerului.

Tehnologie de optimizare a rutelor: Prin utilizarea unui software inteligent de optimizare a rutelor, UPS îmbunătățește eficiența operațiunilor sale de livrare. Această tehnologie permite planificarea celor mai eficiente rute de livrare, minimizând timpul de condus și consumul de combustibil, ceea ce, la rândul său, reduce impactul companiei asupra mediului.

Programe de compensare a emisiilor de carbon: UPS oferă clienților săi programe inovatoare de compensare a emisiilor de carbon, permițându-le să compenseze emisiile generate de expedierile lor. Această inițiativă sprijină diverse proiecte de mediu, cum ar fi eforturile de împădurire și dezvoltarea energiei regenerabile, care contribuie la reducerea amprentei de carbon la scară globală.

Soluții de ambalare durabile: UPS colaborează cu companiile pentru a crea și utiliza soluții de ambalare durabile. Acest lucru ajută la reducerea deșeurilor din ambalaje și utilizează materiale reciclabile, ceea ce diminuează efectele transportului asupra mediului.

Cercetare și inovare în domeniul sustenabilității: UPS este dedicat îmbunătățirii continue și investește în cercetare și dezvoltare pentru a găsi și utiliza soluții avansate pentru logistica durabilă. Acest lucru implică studierea unor metode noi, cum ar fi livrările cu drone, bicicletele electrice și crearea unor centre de livrare pe ultimul kilometru ecologice. Aceste inovații contribuie la eficientizarea operațiunilor logistice și la reducerea amprentei lor asupra mediului.

Top of Form

În general, angajamentul puternic al UPS față de sustenabilitate arată implicarea sa activă în logistica ecologică și asumarea responsabilității pentru mediu. Prin diversele sale inițiative, UPS își îmbunătățește eficiența operațională și își ajută clienții și comunitatea să adopte practici mai durabile. Acest angajament face din UPS un lider avangardist dedicat promovării unui viitor mai ecologic în industria logistică.

7.3.3. FedEx

FedEx, una dintre cele mai importante companii de livrări la nivel mondial, lucrează activ pentru a deveni mai ecologică, concentrându-se pe diverse practici durabile în cadrul operațiunilor sale.

FedEx a adăugat numeroase vehicule hibride și electrice la flota sa de livrare. Aceste vehicule produc mai puțini poluanți decât vehiculele tradiționale pe benzină, contribuind la reducerea impactului companiei asupra mediului și la sprijinirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice globale.

Compania promovează utilizarea de materiale reciclabile pentru ambalaje și colaborează cu clienții pentru a utiliza mai puține ambalaje. Acest lucru nu numai că reduce deșeurile, dar îi și învață pe clienți despre beneficiile utilizării materialelor durabile. De asemenea, FedEx acordă atenție dimensiunii corecte a ambalajului, deoarece cutiile mai mari înseamnă material de amortizare excesiv și costuri mai mari din cauza mai multor rute de livrare.

FedEx depune toate eforturile pentru a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2040. FedEx a alocat 100 de milioane de dolari pentru înființarea Centrului Yale pentru captarea naturală a carbonului, care se va concentra pe găsirea unor modalități de eliminare și stocare a carbonului suplimentar din aer. De asemenea, își schimbă camioanele de livrare cu vehicule electrice pentru a reduce emisiile. În plus, FedEx lucrează la îmbunătățirea utilizării combustibilului în aeronave prin programele FedEx® Fuel Sense și investește în combustibili alternativi pentru a reduce emisiile din avioane și vehicule. De asemenea, își face clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic și utilizează mai multă energie regenerabilă. Pentru a ajuta clienții să facă alegeri de transport mai ecologice, FedEx pune la dispoziție instrumente precum FedEx® Sustainability Insights pentru a urmări și a reduce emisiile de transport și încurajează utilizarea ambalajelor reutilizabile FedEx®. Prin aceste măsuri, FedEx nu numai că își îmbunătățește modul de operare, dar este și lider în ceea ce privește sustenabilitatea industriei transporturilor.

FedEx a implementat un sistem centralizat de gestionare a energiei în peste 1.500 de magazine de birouri, îmbunătățind eficiența energetică și reducând emisiile de carbon. Acest sistem ajustează temperaturile în funcție de ocupare, monitorizează performanța sistemului HVAC și detectează oportunități de economisire a energiei, economisind efectiv peste 22 de milioane de kWh de energie electrică numai în 2019. Această configurație permite FedEx să controleze și să monitorizeze de la distanță sistemele HVAC, simplificând întreținerea și deciziile operaționale pentru reparațiile sau înlocuirile echipamentelor. Această întreținere proactivă reduce consumul de energie și costurile operaționale, îmbunătățind în același timp eficiența și confortul mediilor din magazine. În general, aceste măsuri reflectă angajamentul FedEx față de sustenabilitate, aliniindu-se valorilor clienților privind responsabilitatea față de mediu și sporind eficiența operațiunilor din clădirile lor. Top of Form

FedEx își îmbunătățește eficiența ecologică și operațională prin mai multe inițiative inovatoare. Prin încorporarea cărucioarelor electrice pentru livrările urbane și a automatizării avansate, FedEx optimizează manipularea pachetelor și reduce emisiile. Tehnologii precum sistemul Coros utilizează învățarea automată pentru a eficientiza logistica, sporind precizia și eficiența livrărilor. În plus, FedEx utilizează inteligența artificială pentru a îmbunătăți optimizarea rutelor și a reduce consumul de combustibil. Tehnologiile bazate pe senzori, precum SenseAware ID, oferă urmărire precisă în timp real, îmbunătățind eficiența logistică. Aceste eforturi demonstrează.

Aceste eforturi demonstrează angajamentul FedEx de a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și de a fi lider în ceea ce privește practicile durabile în industria logistică.

7.3.4. DPDgroup

DPDgroup este o importantă companie de livrare a coletelor din Europa care depune eforturi susținute pentru a fi mai ecologică. Recent, au atins un obiectiv important prin deschiderea celui de-al 100 000-lea punct de service în Europa. Această realizare demonstrează angajamentul lor de a reduce emisiile de carbon și de a promova opțiuni de livrare ecologice.

Prin încurajarea clienților