Couriers Go Green

Further Reading, References, Key Documents – ROMANIAN

Further Reading, References, Key Documents   Module A – European Union’s policy and legislative framework on green city logistics Sustainable Urban Logistics Planning, 2019 The New EU Urban Mobility Framework, 2021 Sustainable and Smart Mobility Strategy, 2020 Decarbonising Transport in Europe, 2021 SULP Guidelines, 2015 SUMP Guidelines, 2019 (second edition) A Clean Planet for all, 2018 A clean Planet for all, 2018 (Analysis) The European Green Deal, 2019 The European Green Deal, 2019 (Annex)   Module A – Opportunities for funding and supporting the green transition of urban freight transportation CGG_course presentation handout   Module A – Planning for sustainable cities with green urban logistics SUMP 2019 SULP 2019 ENCLOSE SULP Methodology Guidelines for developing and implementing a SUMP 2014   Module B – New Mobility Services: Solutions and business models for urban transportation ERTRAC New Mobility Roadmap ULaaDS Future of On Demand Urban Logistics   Module B – Connected and automated mobility and future city logistics ERTRAC_Cooperative, Connected and Automated Mobility Roadmap NCHRP_Risks from new technologies in transport   Module B – Learning by example#2. Exchange of good practice DHL Self Driving Vehicles Connected and Automated Transport   Module C – Big data and information sharing applications for urban logistics Big Data and Transport Information-Systems-for-Interconnected-Logistics-Final-Roadmap Application of Big Data in Logistics Smart_City_and_Urban_Logistics   Module D – Training in CGG “Measure my Green Readiness” Self-Assessment Tool Manual – “Measure my Green Readiness” tool      

Module D: Hands-on practice – ROMANIAN

Training in CGG “Measure my Green Readiness” Self-Assessment Tool   Individual project: Assignment workshop   Individual project: Presentation workshop          

Module C: Operation – ROMANIAN

Big data and information sharing applications for urban logistics Greening courier/postal/delivery services: Transport operations Transport services are trying to become more and more environmentally friendly. The methods used vary depending on their objectives, the size of the companies as well as the requirement of each region. Below will be presented some of the methods used by delivery, courier, and post companies. Crowdsourced as a method of reducing unnecessary routes. A widespread delivery service is that of food delivery. Some online food delivery companies, try to effectively connect costumers with a broad selection of restaurants by utilizing a crowdsourced fleet of couriers. That is something that every courier service company tries to achieve. The objective is to match each courier with as many orders as possible and yet, keep the delivery service fast, reliable, and environmentally friendly. The main strategy is batching orders allowing couriers to handle multiple pickups and deliveries in a single route. The best way for companies to achieve such objectives is to integrate route planning software like Artificial Intelligence (AI). By using that kind of technology, couriers have access to real-time traffic condition to determine the most efficient routes for couriers to ensure that multiple deliveries can be conducted as quick and as possible in the most effective sequence. Route optimisation software allows businesses to plan multi-stop deliveries calculating the shortest route and the most efficient order. This kind of technology helps companies reduce the time and the resources spent on each delivery. This minimizes a lot the carbon footprint by reducing unnecessary routes and also makes the delivery process more sustainable and cost-effective. As mentioned above, crowdsourcing seems to be a smart solution for courier companies. Crowdsourcing encompasses various transportation methods, and it relates to collaboration between delivery companies and everyday citizens. These methods include personal vehicles, and public transport as well. Sometimes in this kind of delivery management, crowdsourced couriers are natural persons that deliver parcels as a secondary activity as they travel from one place to another. One type of crowdsourcing delivery can be achieved through the use of car instead of motorbikes as there is need. In many cases, the use of the car may seem more harmful to the environment than the use of a motorbike. According to one study, there are exceptions, as the limited capacity of a motorcycle forces the driver to make many more routes than they would in a car, and ultimately consumes more time burning fuel on the way. Another way recommended is leveraging taxis, daily bus lines or railway lines for crowdsourced delivery. In this case courier companies allow couriers to travel with a bus across different zones, when possible, using a single ticket. By choosing to deliver packages this way, delivery businesses cutting down on pollution and traffic by using transport that already exists. This approach shows an effective way to improve how packages get delivered in big cities, proving that we can find smarter, more sustainable ways to solve the challenges of getting packages to their final destination. Green Vehicles like Electric Vehicles and drones as an environmentally friendly and efficient solution Another method for greening courier/postal/delivery services suggested is transportation via electric vehicles. The transition towards environmentally friendly urban logistics is becoming a priority worldwide. Electric Vehicles (EVs) and drones are becoming a key player in making delivery, courier and postal logistic more efficient and environmental friendly. Interest in EVs has existed since the 1970s, when the problems of air quality, global warming, and oil dependence began to emerge. They offer a significant advantage by reducing local pollution of carbon monoxide, nitrogen oxides and particulate matter. The integration of EVs into the existing fleets of delivery vehicles promises not only to alleviate the environmental burden but also to meet the growing demand for efficient urban freight transportation. This makes them a compelling choice for urban logistic and for e-commerce deliveries, where there is a dramatic increase in volume in recent years and especially after Covid-19. The primary goal of existing courier companies should focus on enriching their current fleet with electric vehicles. This process needs to be carried out with careful planning so that the cost of electric vehicles can be quickly recouped, allowing for their multiplication. Undoubtedly, the purchase cost of such vehicles, as well as their charging procedure, is significant. Therefore, it is essential that the planning is such that companies can fully utilize these vehicles, employing them on routes that can support their charging need, ultimately allowing companies to profit and continuously strengthen their fleet. It’s important to note that this method should also be applied to cold chain logistics, as it is a type of transportation service that significantly contributes to environmental pollution due to its substantial gas emissions. As for drones, they surely are a promising solution of reducing road traffic and deal with last-mile delivery challenges. Using an example cited in the literature by Boysen et al., drones can be utilized in the final stage of delivery. One innovative approach involves using trucks as mobile distribution centres from which drones take off for the delivery of packages to their destination and then return. This practise offers several advantages: Reducing delivery costs by streamlining the delivery process and minimizing the need for traditional delivery methods. Avoids traffic congestion, enabling quicker delivery times and reducing delays caused by road traffic. Easily reaches remote or difficult-to-access areas, where traditional delivery vehicles might struggle to deliver. Is environmentally friendly, as drones can operate minimal environmental impact compare d to conventional vehicles, contributing to lower carbon emissions and less pollution. On-Demand Delivery On-Demand Delivery (ODD) is a smart move for companies that significantly benefits both business’s environmental footprint and costumer satisfaction. Unsuccessful deliveries increase companies’ carbon footprint due to the extra trips made and also generate added costs. By implementing ODD method, companies enable a more efficient delivery process that aligns with their sustainability goals and enhances the overall costumer experience. Here are some key advantages of offering ODD: Flexibility in

Module B: Management – ROMANIAN

Noi Servicii de Mobilitate: Soluții și modele de afaceri pentru transportul urban   Învățarea prin exemplu #1. Schimb de bune practici privind Noile Servicii de Mobilitate  (NSM)   Introducere În țările în curs de dezvoltare, distribuția urbană a mărfurilor se bazează în mare măsură pe vehiculele rutiere, ceea ce duce la congestionarea frecventă a traficului, parcări inadecvate și zone insuficiente de încărcare și descărcare, toate acestea împiedicând eficiența. Promovată la nivel mondial ca o strategie durabilă, distribuția urbană a mărfurilor prin moduri ecologice are un potențial semnificativ de reducere a congestionării și a poluării rezultate din practicile actuale de distribuție a mărfurilor (Singh & Gupta, 2020). Alianța pentru Decarbonizarea Transporturilor prezintă 15 provocări distincte pentru realizarea transportului urban de marfă cu emisii zero și propune două sau mai multe soluții pentru abordarea fiecărei provocări. În timp ce unele soluții se concentrează asupra progreselor tehnologice, cum ar fi achiziționarea, utilizarea și încărcarea vehiculelor electrice cu baterii, majoritatea vizează remedii pentru barierele structurale și practicile comportamentale. În mod similar, Maxner, Dalla Chiara și Goodchild (2022) clasifică diferitele strategii de decarbonizare pentru transportul urban de marfă în trei grupe: tehnologia vehiculelor, strategii operaționale, și intervenții ale administrației municipale. În plus, Forumul Economic Mondial oferă o prezentare cuprinzătoare a 24 de intervenții prioritizate menite să faciliteze tranziția ecosistemului de livrare pe ultimul kilometru. Aceste intervenții includ aspecte precum modificarea vehiculelor, metode de livrare sigure, deplasarea clienților, eforturi de consolidare, ajustări ale ultimului traseu și îmbunătățiri ale mediului de livrare. Împreună, aceste publicații prezintă gama variată de abordări pentru promovarea tranzițiilor durabile în transportul urban de marfă și oferă numeroase exemple de inovații tehnologice și schimbări de comportament (Ystmark Bjerkan & Babri, 2024). Schimbările tehnologice presupun în primul rând înlocuirea unei tehnologii cu alta. În domeniul transportului urban de marfă, acest lucru ar putea implica înlocuirea dubițelor și camioanelor alimentate cu combustibili fosili cu vehicule electrice, vehicule alimentate cu combustibili alternativi, vehicule Euro6 sau biciclete cargo. Cercetările anterioare au explorat pe larg noile tehnologii și vehicule pentru transportul urban de marfă. Bicicletele electrice sunt propuse ca substitut pentru vehicule atunci când este fezabil din punct de vedere al limitării vitezei și capacității (Bosona, 2020). În timp ce utilizarea dronelor pentru livrarea de mărfuri a fost investigată în principal în zonele rurale, există potențial pentru livrarea pe bază de drone și în mediul urban. Cercetarea în domeniul managementului operațiunilor, al managementului lanțului de aprovizionare și al ingineriei industriale a explorat în mod predominant metodele de optimizare a practicilor operaționale. Aceste metode includ maximizarea factorului de încărcare, optimizarea rutelor și ajustarea dimensiunilor loturilor (Pan et al., 2021). În plus, studiile au demonstrat că livrarea în afara orelor de program poate reduce efectiv emisiile din transportul urban de marfă (Holguín-Veras et al., 2018). Utilizarea vehiculelor electrice ușoare de transport marfă (LEFVs) (Díaz-Ramírez et al., 2023) Integrarea vehiculelor electrice ușoare de marfă (LEFV) reprezintă un pas fundamental către realizarea unei rețele de distribuție urbană mai durabile, dar se confruntă cu numeroase provocări nerezolvate. Printre acestea se numără: i) Determinarea combinației optime de tehnologii pentru vehicule (cum ar fi combustibilul și energia electrică) pentru a se alinia la infrastructura de mobilitate urbană actuală și viitoare (inclusiv benzile de circulație, stațiile de încărcare și disponibilitatea energiei electrice)). ii) Stabilirea unor locații strategice pentru centrele urbane de distribuție pentru a sprijini eficient operațiunile din regiunea desemnată. iii) îmbunătățirea performanțelor LEFV pentru a reduce costurile operaționale și pentru a atenua emisiile de poluanți atmosferici, congestionarea traficului și nivelurile de zgomot în zonele urbane. iv) Elaborarea unor strategii de comunicare eficiente pe baza experiențelor anterioare de punere în aplicare. Se preconizează că bicicletele și triciclurile de marfă cu asistență electrică, denumite în continuare vehicule electrice ușoare de marfă (LEFV), vor prezenta performanțe superioare în distribuția pe ultimul kilometru. Acest lucru este evidențiat de reducerea timpilor și a costurilor de parcare, de reducerea cheltuielilor de proprietate, de îmbunătățirea fiabilității livrării, de reducerea numărului de coliziuni grave și de reducerea emisiilor de poluanți atmosferici. Cu toate acestea, utilizarea lor implică și anumite limitări, în special în ceea ce privește dimensiunea zonei de livrare, lungimea traseului, densitatea cererii, provocările topografice și constrângerile de reglementare. În conformitate cu exemplul european, guvernele din America Latină alocă, de asemenea, resurse pentru îmbunătățirea infrastructurii urbane favorabile bicicletelor, inclusiv extinderea pistelor pentru biciclete. Aceste investiții vizează promovarea metodelor de transport ecologice, în special în zonele dens populate. Maximizarea avantajelor vehiculelor electrice (VE) în logistică se bazează pe recunoașterea nuanțelor diferitelor contexte (EUFAL, 2022). Astfel, în 2020 a fost inițiată inițiativa europeană EUFAL (European Electric Urban Freight and Logistics). Aceasta servește drept platformă de partajare a cunoștințelor, echipând companiile care doresc să integreze vehiculele electrice în flotele lor cu instrumente valoroase adaptate diferitelor faze ale procesului (Díaz-Ramírez et al., 2023). Vehiculele electrice ușoare de transport de marfă (LEFV) sunt considerate din ce în ce mai mult ca o soluție de livrare durabilă, în special ca răspuns la înăsprirea reglementărilor privind emisiile în zonele urbane, asigurând accesul continuu. Această semnificație este subliniată de stabilirea în perspectivă a zonelor cu emisii zero până în 2030 în anumite orașe europene, împreună cu măsuri mai concrete anticipate până în 2025 în centrele urbane olandeze. În plus, în zonele dens populate și greu accesibile din centrul orașelor și din cartiere, vehiculele mai mici oferă avantaje în ceea ce privește accesul mai ușor și mai rapid. În plus, atunci când sunt combinate cu eforturile de a minimiza timpii de execuție și de a optimiza factorii de încărcare a vehiculelor, intră în joc și considerente operaționale și economice. Dincolo de aceste aspecte practice, la interesul comercial din ce în ce mai mare pentru LEFV contribuie și alți factori, inclusiv angajamentele față de responsabilitatea socială a întreprinderilor, precum și oportunitățile de diferențiere și specializare a întreprinderilor (Kin et al., 2024). Un vehicul electric ușor de marfă (LEFV) cuprinde o serie de opțiuni de transport, inclusiv biciclete, mopede sau vehicule compacte echipate cu mecanisme electrice de susținere sau de acționare, concepute pentru transportul de mărfuri și persoane la viteze limitate. În

Module A: Governance – ROMANIAN

Politica și cadrul legislativ ale Uniunii Europene privind logistica orașelor ecologice Schimbarea ecologică a logisticii urbane și a transportului de mărfuri:  valori comune, obiective și priorități Trecerea la o logistică urbană și la un transport de marfă ecologice este esențială pentru atingerea obiectivului general de a obține o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050. Realizarea acestei schimbări necesită schimbări de comportament, progrese tehnologice și dezvoltarea infrastructurii pentru a promova mobilitatea durabilă și a reduce impactul negativ al transportului asupra mediului. Comisia Europeană (CE) recunoaște importanța cetățenilor și a consumatorilor în impulsionarea acestei transformări. Aceasta subliniază nevoia de investiții locale și de implicare sporită a consumatorilor în practicile durabile. În plus, CE subliniază importanța unei planificări urbane inteligente, a dezvoltării unei bioeconomii durabile și a creării de rezervoare de carbon pentru a sprijini tranziția. În plus, este evidențiat angajamentul UE față de cooperarea globală și poziția de lider în ceea ce privește acțiunile climatice, subliniindu-se necesitatea colaborării internaționale pentru atingerea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră în conformitate cu Acordul de la Paris. Schimbarea ecologică în domeniul logisticii urbane și al transportului de marfă se aliniază obiectivelor mai largi de tranziție către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră, punând accentul pe mobilitatea durabilă, inovarea tehnologică, echitatea socială și cooperarea internațională. (Comisia Europeană, 2018) Cadrul politicii de transport sustenabil UE a stabilit obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi cu cel puțin 90% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris. UE pune în aplicare diverse politici și inițiative pentru a promova utilizarea modurilor de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi dublarea traficului feroviar de marfă, revizuirea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele, consolidarea conexiunilor multimodale, trecerea la vehicule electrice și cu pile de combustie pe bază de hidrogen și dezvoltarea de noi modele și infrastructuri de distribuție. Strategiile UE pentru tranziția ecologică sunt evidențiate în Pactul verde european, în strategia privind mobilitatea inteligentă și durabilă și în noul cadru privind mobilitatea urbană. În plus, statele membre stabilesc obiective naționale de reducere a emisiilor provenite din transporturi, cu diferite grade de ambiție și realizare. Documentul subliniază, de asemenea, importanța punerii în aplicare a unei politici “ecologice” pentru transport și logistică în vederea realizării unor operațiuni eficiente și durabile în serviciile de curierat, poștale și de livrare. (Curierii devin ecologici, 2023) În paginile următoare, sintetizăm literatura relevantă din 2018 până în 2021. Comisia Europeană, O planetă curată pentru toți – O viziune strategică europeană pe termen lung pentru o prosperitate, modernă, competitivă și o economie neutră din punct de vedere climatic, COM (2018) 773 final Documentul “O planetă curată pentru toți: O viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic” al Comisiei Europene evidențiază necesitatea urgentă de a lua măsuri decisive privind clima, subliniind impactul grav al încălzirii globale asupra Europei și a lumii. Raportul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) este citat, indicând că încălzirea globală provocată de om a atins deja 1°C peste nivelurile preindustriale și crește cu aproximativ 0,2°C pe deceniu. Documentul subliniază necesitatea transformării către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050, subliniind riscurile semnificative și impactul potențial ireversibil al schimbărilor climatice necontrolate. Acesta subliniază importanța unei tranziții cuprinzătoare și echitabile din punct de vedere social pentru atingerea acestui obiectiv, abordând efectele asupra diferitelor sectoare ale economiei, infrastructurii, producției alimentare, sănătății publice, biodiversității și stabilității politice. În plus, documentul subliniază necesitatea unei viziuni strategice pe termen lung care să implice participarea activă a factorilor de decizie europeni, a cetățenilor și a sectorului privat pentru a atinge un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. În plus, documentul subliniază angajamentul UE de a conduce acțiunea globală în domeniul climei, aliniindu-se obiectivelor Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la mult sub 2°C și de a continua eforturile de limitare a creșterii la 1,5°C. Acesta subliniază rolul UE în stimularea creșterii economice durabile, promovarea inovării și demonstrarea fezabilității și beneficiilor tranziției către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero. Sunt recunoscute progresele înregistrate de UE în vederea atingerii obiectivelor sale în materie de energie și climă pentru 2020, subliniindu-se în același timp necesitatea continuării eforturilor pentru a depăși stagnarea recentă în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice și tendințele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Documentul prezintă prioritățile strategice și căile de urmat pentru tranziția către o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră, inclusiv maximizarea beneficiilor rezultate din eficiența energetică, adoptarea unei mobilități curate, sigure și conectate, dezvoltarea unei infrastructuri de rețele inteligente adecvate și a interconexiunilor, precum și abordarea emisiilor de CO2 rămase prin captarea și stocarea carbonului. Acesta subliniază importanța investițiilor, a finanțării, a cercetării, a inovării și a implementării în stimularea tranziției. Acesta subliniază necesitatea unui cadru de abilitare coerent pentru a stimula schimbarea și pentru a reorienta fluxurile de capital și investițiile către soluții durabile, cu emisii reduse de carbon. Impactul economic și social al tranziției este, de asemenea, abordat, subliniind potențialul de impact pozitiv asupra PIB-ului, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice, recunoscând, în același timp, provocările și potențialele disparități regionale și sociale care trebuie gestionate eficient pentru a asigura o tranziție echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social pentru toți. În concluzie, documentul “O planetă curată pentru toți” prezintă o viziune pe termen lung cuprinzătoare și ambițioasă pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic. Acesta subliniază necesitatea urgentă de a lua măsuri decisive privind clima și oportunitățile și provocările semnificative asociate tranziției către o economie cu emisii nete de